Ion Gaita a absolvit şcoala cu opt ani în satul său natal, Nicolinț. A fost plecat timp 33 de ani la muncă temporară în Germania, unde a câştigat pensie binemeritată. Deşi a trăit departe de casă, a purtat în suflet satul în care s-a născut. Acum, la Nicolinţ, trăieşte o viaţă liniştită de pensionar.
În zilele de iarnă, Ion şi soţia sa stau împreună la gura sobei și răsfoiesc albumul familiei, amintindu-și cu nostalgie de vremurile trecute. După cum ne-a mărturisit Ion, pe vremuri lumea era altfel. Oamenii trăiau mai degajaţi, aveau mai puţine probleme. Totuși, Ion nu se plânge de nimic. Se simte bine pentru că îi are alături pe cei dragi: soția Silvia, fiicele Lia și Aurora și nepotul Alexandru. Când se reunesc toţi la prânzul de duminică, inima îi este plină.
Deoarece are la dispoziție mult timp liber, Ion îşi cultivă pasiunile. În copilărie a început să cultive viță-de-vie. În grădina din spatele casei îngrijea butuci de viță-de-vie. Își amintește cu drag de primii struguri pe care i-a servit musafirilor. Astăzi, când este pensionar, Ion îngrijeşte via cu aceeași dragoste și dăruire. Strugurii copți se clatină la cea mai mică adiere a vântului. Bucuria lui crește atunci când nepotul îl întreabă: ,,Bunicule, s-au copt strugurii? Mă pot duce în vie?”. Ion îi răspunde: ,,Du-te liber! Gustă struguri de unde vrei și cât vrei!”. Nepotul culege cel mai mare ciorchine din care apoi gustă toţi membrii familiei.
În grădina mare din spatele casei Ion a plantat și câțiva pomi fructiferi. Deoarece pomicultura necesită atenție deosebită, Ion plănuieşte adesea activităţile pe care urmează să le desfăşoare. Pentru Ion, grădina este un loc unde se destinde la sfârşitul unei zile obositoare. Adesea se plimbă până la pomii din grădină împreună cu soţia sa. ,,Mirosul lor îmbietor ne face să ne simțim bine”, ne spune Ion.
Silvia MĂRGAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 37 din 14 septembrie
