Serbia
20
clear sky

„Primesc cu bucurie această chemare a Duhului Sfânt”

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s a întrunit marți, 5 iulie, în ședință de lucru, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Conform tradiției liturgice, lucrările sinodale au fost precedate de săvârșirea unei slujbe de Te Deum, oficiată în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei. În cadrul sesiunii de lucru, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul a fost ales Episcop titular al Episcopiei Daciei Felix.

La sedință au participat și Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, și Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, alături de ceilalți ierarhi, membri ai Sfântului Sinod.
După slujba de mulțumire săvârșită în Sala „Europa Christiana” de Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, a dat citire, în Aula Magna, apelului nominal. Constatând prezența statutară a membrilor Sfântului Sinod, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat deschisă ședința de lucru, menționând programul și punctele de pe ordinea de zi.
În prima parte a ședinței, Patriarhul României l-a invitat pe Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, să susțină meditația duhovnicească intitulată „Episcopul, parte constitutivă a slujirii Sfintei Euharistii”. În alcătuirea meditației sale, ierarhul a plecat de la corelația a trei texte, unul biblic și două patristice, ce subliniază într o manieră teologică profundă legătura intrinsecă dintre Altar și Episcop, respectiv dintre Euharistie și slujirea episcopală.
Preafericirea Sa a rostit câteva cuvinte pe marginea meditației duhovnicești prezentate de ierarh: „Cea mai sigură teologie este aceea a Sfinților Părinți, teologie care a fost asumată în cult. Foarte multe dintre cântările noastre liturgice sunt părți din cuvântări ale unor Părinți ai Bisericii. Ceea ce a fost mai sigur, mai curat și mai clar exprimat din Sfinții Părinți a fost receptat de melozii Bisericii, cei care au compus cântări. Unele dintre ideile acestora au fost prelucrate, astfel încât textele liturgice ortodoxe sunt, în mare parte, prelucrări ale unor cuvântări sau ale unor lucrări teologice ale Sfinților Părinți. Cea mai sigură abordare este cea patristică, pentru că același Duh Sfânt care a inspirat Scripturile i-a inspirat și pe păstorii Bisericii care au compus rugăciunile și au lucrat pentru mântuirea credincioșilor încredințați lor. Canoanele nu au fost alcătuite de canoniști și nici dogmele de dogmatiști, de profesori, ci au fost formulate de Părinți păstori de mitropolii. Se cunoaște faptul că la sinoade au participat îndeosebi mitropoliții. Sfinții Părinți păstori de suflete au formulat dogmele și au stabilit canoanele. Dogma este norma credinței, iar canonul, norma de viețuire creștină. Atunci când reveneau, în urma unui sinod, în eparhiile lor, Părinții trebuia să pună în practică hotărârile luate acolo, hotărâri ce aveau întotdeauna menirea de a-i ajuta pe credincioși să se mântuiască. Cei care au selectat din lucrările Sfinților Părinți și au alcătuit scrieri liturgice ortodoxe, folosite în cultul Bisericii noastre, au fost foarte atenți, cunoscând faptul că scopul tainelor dumnezeiești este mai important decât explicarea lor. Trebuie să amintim că centralitatea slujirii episcopale în Biserică nu reprezintă, în scrierile Părinților, o ideologie a puterii. Sfinții Părinți, de exemplu, au ales drept rugăciuni la îmbrăcarea arhiereului pe cele care pun accentul pe responsabilitate și pe sfințenia slujirii, nu pe putere.” Părintele Patriarh a precizat faptul că textul meditației duhovnicești prezentate de Preasfințitul Părinte Ignatie va fi publicat într un volum comun împreună cu celelalte meditații prezentate de ierarhi.

Adriana PETROI

Articolul integral îl puteți citi în numărul 29 din 16 iulie 2022