Potrivit tradiţiei populare, culesul viilor a început în luna septembrie la sărbătoarea creştină a Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul. Această sărbătoare importantă din perioada de toamnă este sărbătorită de români pe 29 august, conform calendarului pe rit vechi, în timp ce sârbii marchează aceeași sărbătoare cu 13 zile mai târziu, pe 11 septembrie, datorită diferenței dintre calendarele iulian și gregorian. Sârbii denumesc această sărbătoare „Usekovanje glave Svetog Jovana Krstitelja”, iar în popor este cunoscută sub numele de „Secovana”. Această sărbătoare este caracteristică și pentru faptul că sârbii, împreună cu confrații lor români din aceste regiuni, o sărbătoresc împreună și se bucură de roadele viței-de-vie.
Vinul, fiind un aliment sacru folosit în biserică la cele mai importante momente din viața omului (botez, cununie, înmormântare și împărtășanie), are o semnificație profundă în tradițiile creștine. Prepararea vinului își are rădăcini adânci în tradițiile strămoșești. În mod deosebit, sărbătoarea viilor este marcată tradițional de sârbii din localitatea Uljma, situată în vecinătatea localității românești Nicolinț. Atât ulmenii, cât și locuitorii din Nicolinț sărbătoresc împreună ,,Secovana”, la viile din dâlma Nicolințului, care aparțin comunei cadastrale Uljma. Pe versantul estic al dealului se află plantațiile de vii ale nicolincenilor, în timp ce pe versantul vestic se găsesc podgoriile sătenilor din Uljma. Legătura îndelungată și prietenia dintre români și sârbi, manifestată prin împărtășirea acestei tradiții viticole, reflectă o conexiune continuă între cele două popoare înfrățite.
Despre tradițiile de sărbătorire a praznicului închinat Sfântului Ioan Botezătorul, cât și despre legăturile prietenești între sârbii din Uljma și nicolincenii care au plantații de vii la poalele dâlmei Nicolințului, ne-a povestit Panta Cebzan Zeman din Nicolinț. ,,Îmi amintesc foarte bine că, la fiecare început de toamnă, în ziua de 10 septembrie, la poalele dealului dinspre localitatea Uljma, era mare sărbătoare, în cinstea recoltei, a belşugului şi a vinului. Sărbătoarea creştină purta numele de ,,Secovana” (Sekovana în lb. sârbă), şi era un prilej deosebit pentru întâlnirea prietenilor din ambele localităţi, Uljma şi Nicolinţ. Prietenii noştri sârbi au marcat această sărbătoare a viilor în mod aparte. Pe un teren înverzit au ridicat o construcţie improvizată acoperită, un fel de cort sau şatră (în grai bănăţean), unde se adunau cu mic cu mare pentru ca să asculte-i pe cântăreţi şi lăutari.
Era o veselie de neînchipuit, pentru că toţi cei prezenţi, sârbi, români, maghiari, au cântat împreună şi au petrecut momente vesele în compania muzicii intrepretată de vedete ale muzicii populare sârbeşti. Noi, cei care am avut prieteni printre sârbii din localitatea Uljma, am mers cu trăsurile la început, iar mai târziu cu tractoarele şi remorcile împodobite, ca să-i vedem pe cei care se veselesc. Eu personal am avut mulţi prieteni sârbi cu care şi în ziua de azi, atunci când mă întâlnesc cu ei, stăm de vorbă şi povestim despre vremurile de demult când mergeam la petrecere. Cu ei am devenit pe parcursul anilor, prieteni nedespărţiţi, chiar ne vizitam reciproc atunci când am mers la vie să muncim. Prietenia sinceră este cea care ne-a legat de-a lungul anilor, şi această legătură prietenească ne va rămâne într-o amintire frumoasă.
Ion MĂRGAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 50 din 16 decembrie
