Ziua de 1 martie este ziua când în tradiția poporului român se sărbătorește Mărțișorul, dar este și ziua când încep Zilele Babelor. Potrivit tradiției, acestea au legătură cu Baba Dochia, și pentru a ne da seama de ce este așa, ar trebui să cunoaștem legenda vestitei babe. Universul în care predomina legenda Babei Dochia se extinde și în afara României, cuprinzând și spațiile celorlalte țări din afara graniței locuite de români.
Astfel, putem vorbi de mai multe variante ale cunoscutei legende, fiecare regiune având una sau mai multe, în Bihor circulă mai multe variante în versuri, dar sunt consemnate și câteva variante la aromânii din Macedonia (Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, vol. I, Editura Fundației culturale Române, București, 1994).
Zilele Babelor, considerate ființe capricioase și periculoase precum Baba Dochia, prilejuiau în credința populară, efectuarea unor rituri de preziceri referitoare la mersul timpului și soarta omului. Tradiția se păstrează sub forma alegerii babelor, adică fiecare fată sau femeie își alege o zi, mai bine zis o babă, între 1 si 9 martie. Se spune că așa cum va fi ziua respectivă, așa va fi și firea omului pe întreg parcursul anului. Dacă se întâmplă ca ziua respectivă să fie ploioasă sau dacă ninge, înseamnă că persoana respectivă va avea parte de prosperitate și bogăție.
Există regiuni din România unde se vorbește despre 12 babe, fiecare fiind asociată cu ziua în care Baba Dochia și-a aruncat câte un cojoc. Tradiția mai spune că cele 12 zile ale babelor corespund celor 12 luni ale anului, ziua de 1 martie reprezentând luna ianuarie, iar a douăsprezecea zi, reprezentând luna decembrie și că, așa cum este timpul în aceste zile, așa va fi și în luna corespunzătoare.
Eufrozina GREONEANȚ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 10 din 6 martie 2021
