Dincolo de povești, realitatea ne arată că această tradiție are, în zona noastră, o vechime de mii de ani.
Cele mai vechi Mărțișoare au vârsta respectabilă de 8.000 de ani și au fost descoperite datorită săpăturilor arheologice efectuate în zona Schela Cladovei. Acestea au forma unor amulete realizate din pietricele de râu, vopsite în alb și roșu, care se purtau la gât. Se pare că podoabele au legătură cu tradițiile agrare ale dacilor și cu reluarea muncilor câmpului de la începutul primăverii.
Nu doar dacii, ci și romanii, marcau momentul în care întreaga natură revine la viață. Conform vechiului calendar roman, 1 martie reprezenta prima zi a anului și momentul în care se sărbătorea Matronalia, în cadrul căreia aveau loc și serbările lui Marte, zeul primăverii, al forțelor naturii, dar și al agriculturii și fertilității.
Una din marile bucurii ale copiilor este să meșterească și să creeze, iar Mărțișoarele făcute de mână le oferă un bun prilej să își etaleze abilitățile artistice. Oricum, cele făcute de mânuțele lor vor fi purtate ca cele mai prețioase bijuterii, indiferent de aspectul mai mult sau mai puțin reușit.
La concursul ,,Mărțișorul – mesagerul bucuriei”, organizat de redacția revistei ,,Bucuria copiilor”, au participat copii de la grădinița din Sân-Ianăș și elevii școlilor generale din Sân-Mihai, Ecica, Uzdin, Coștei, Grebenaț, Vârșeț, Satu Nou și Torac. Premiații au primit cărți și diplome. Principalul obiectiv al concursului a fost îndemnarea copiilor să păstreze tradiția, dar și dezvoltarea colaborării cu școlile.
Virginia PUIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 17 din 24 aprilie 2021
