Cititorii de aforisme, poezie și proză se vor bucura de noi traduceri în limba sârbă. Unele cărți au apărut, iar altele sunt în curs de apariție. Despre o parte dintre acestea citiți în cele ce urmează.
Delicatese pentru iubitorii de aforisme
În 2020 la Uniunea Sârbilor din România a apărut antologia de aforisme ale autorilor români intitulată ,,Med i otrov”. Traducător, antologator și autorul prefeței este Aleksandar Čotrić, el însuși autor de aforisme. Antologia cuprinde cugetările celor mai cunoscuți autori de aforisme și scriitori din România și din Banatul sârbesc, urmate de câteva recenzii.
Întrebat după ce criterii s-a ghidat în alegerea autorilor, Aleksandar Čotrić răspunde: ,,M-am ghidat după criterii estetice și etice, adică după faptul ca în antologie să apară autori care merită acest lucru datorită valorii expresiei literare, stilului, moralității și umanității mesajelor pe care le transmit cititorilor. Când citim creațiile autorilor români, se impune constatarea că aforismul este pruncul artei și al filosofiei. Aforismul românesc a moștenit de la filosofie trăsătura de a întreba, iar de la artă cea de a răspunde. În Serbia se consideră că aforismul trebuie să fie plin de umor și critic. În România, în schimb, se insistă asupra aspectului moral și filosofic. Aforismele românești sunt adesea o poezie a filosofiei, a miniaturii poetice, a metaforei într-o singură propoziție, creații care au apărut de dragul artei care se feresc de profan, de banal și de actualitate. Apare impresia că în literatura română nu există poezie fără aforisme și nici aforisme fără poezie, cu atât că poezia este mai mult un rod al inimii, iar aforismul este mai mult un rod al minții”.
Aleksandar Čotrić spune că traducerea aforismelor din română în sârbă a avut ,,atât avantaje, cât și elemente îngreunătoare”: ,,Un lucru lesnicios față de alte genuri literare este că nu există imperativul ca fiecare aforism, adică fiecare propoziție, să fie tradusă. Ca antologator și traducător puteam să renunț la aforismele greu traductibile și la cele intraductibile fără ca antologia să piardă multe. Aforismele intraductibile sunt în original calambururi sau nu conțin metafore universale ori se bazează pe anumite construcții lingvistice care nu există în limba sârbă. De asemenea, am renunțat să traduc aforismele care vorbesc despre fenomenele și evenimentele specifice românești, pe care doar cititorii din România le pot înțelege. Astfel de aforisme, fără un context mai larg pe care nu îl cunosc cititorii din Serbia, nu au aceeași valoare și aceeași însemnătate”.
Aleksandar Čotrić menționează că a tradus timp de un an și adaugă: ,,Acest exemplu a dovedit că teoria după care totul poate și trebuie să fie tradus nu este viabilă – s-ar fi pierdut în traducere aforismele bazate pe ambiguitate, jocul de cuvinte sau pe subiecte locale”.
La Editura ,,Alma” din Belgrad sunt în curs de apariție, în limba sârbă, două volume de aforisme de Nicolae Petrescu – Redi, în traducerea poetului Vasa Barbu: „Suze sa periskopom” („Lacrimi cu periscop”) și „Slavuj iz porodičnog stabla“ („Privighetoarea din arborele genealogic”), cea de-a doua incorporând aforisme pe şapte teme închinate copilăriei şi copilului. „Aforismele româneşti, îndeosebi acelea reuşite din aspect estetic, care au valoare literară şi sunt inovatoare din punct de vedere stilistic, din păcate nu sunt suficient de cunoscute cititorilor din Serbia şi pe întreg teritoriul unde se vorbeşte limba sârbă, fiindcă, cine ştie din ce motive, s-au tradus doar rareori. Din limba română în limba sârbă mai mult s-au tradus romanele decât aforismele. De aceea are însemnătate mare traducerea cărţii de cugetări concise şi dotate cu simţul umorului scrise de Nicolae Petrescu-Redi, unul dintre cei mai importanţi autori români de aforisme şi poeţi, care creează „aforisme poetice” şi „poezie aforistică“, afirmă autorul sârb de aforisme Aleksandar Čotrić în recenzia la volumul „Suze sa periskopom” („Lacrimi cu periscop”), Redi vine cu o mulţime de „reflecţii concise şi cu largă gamă cromatică despre teme şi dileme ce ţin de politică, religie, istorie, filosofie, sociologie, psihologie, artă… Capitole mai mari sunt consacrate copilăriei, basmelor, şcolii, femeii, iubirii, geloziei, literaturii, mitologiei, nostalgiei…” – afirmă Vasa Barbu.
Marina ANCAIȚAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 14 din 3 aprilie 2021
