în armonie și deplină înțelegere apartenenți ai poporului român și sârb. Tradiția, obiceiurile și multiculturalismul cetățenilor localității amintite cu drag o păstrează și promovează Asociația Femeilor „Novoseljanke/Boboacele” din Satu Nou. Președinta asociației amintite, Snežana Baba, ne povestește în articolul de față despre activitățile lor în vederea conservării tradițiilor celor două popoare.
După cum a afirmat Snežana Baba, asociația femeilor pe care o reprezintă contribuie la păstrarea identității românilor și sârbilor din localitate chiar și prin singurul fapt că și-au înregistrat denumirea lor în limbile ambelor popoare. Conform spuselor dânsei, faptul interesant legat de membrele asociației amintite este că majoritatea dintre ele sunt legate și în viața privată de poporul român și sârb, fie că sunt românce căsătorite cu sârbi, sau sârboaice căsătorite cu români. „Uneori când suntem întrebate ce este specific pentru Satu Nou, dacă este o mâncare de origine română sau sârbă, nouă ni se pare că aceste lucruri s-au amestecat într-un anumit mod, iar oamenii nu înțeleg că într-adevăr se păstrează tradiția ambelor popoare. Aceasta este frumuseţea, deoarece oamenii trăiesc aici cu deceniile ajutându-se și lucrând împreună”, afirmă președinta Asociației Femeilor „Novoseljanke/Boboacele”.
Păstrarea obiceiurilor prin prepararea mâncărurilor vechi
Ceea ce este specific pentru asociația femeilor amintită este manifestarea „Pâinea bănățeană”. Aceasta este una dintre modalitățile prin care membrele Asociației Femeilor „Novoseljanke/Boboacele” păstrează o tradiție veche – cea de preparare a pâinii. Snežana ne spune că, din păcate, astăzi nici nu mai există cuptoare vechi pentru coacerea pâinii, însă una dintre membrele asociației încă păstrează acest obiect vechi, pe care uneori femeile îl folosesc la coacerea pâinii pentru prezentarea la unele întreceri.
Femeile păstrează de la uitare obiceiurile vechi cel mai mult prin prepararea mâncărurilor. Când vine vorba de promovarea obiceiurilor românești, femeile au avut obișnuința de a prepara prânzul tradițional de duminică, la care au servit: supă, carne de vită servită în mod obligatoriu cu sos, carne prăjită și bineînțeles prăjituri. În acest scop, femeile au pregătit și rețeta tradițională de odinioară de sos din vișine.
Sanela CRĂINEAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 27 din 8 iulie
