Iancu Murărescu din Sărcia face parte din generația 1943, este un om cumpătat şi modest, care nu-și pierde ușor simțul realității. Un țăran încă plin de energie, care și astăzi la cei 80 de ani ai săi activează cu succes. Cărturar pasionat și un mare culegător de folclor, care își planifică să publice și o carte de folclor, din materiale culese de la sărcienții săi.
Iancu Murărescu termină primii șapte ani de școală elementară în satul natal, după care a continuat școlarizarea la Vârșeț, dar, legat de părinți, o părăsește și se întoarce acasă. A rămas țăran, agricultura fiindu-i ocupația primară. Aparține unei generații care iubea învățătura şi considera studiul ca pe o permanentă obligație morală aflându-se mai tot timpul în centrul activităţilor culturale ale satului, uneori fiind chiar iniţiatorul acestora. A avut şi o însemnată activitate publicistică, articolele semnate de el fiind găzduite de importante ziare și reviste cu profil istoric, cultural, social. A fost și inițiatorul ziarului local ,,Sărcia”, dar și mulți ani colaborator al Casei de Presă și Editură ,,Libertatea”, chiar și distribuitor al ziarului.
Primul meu contact cu săptămânalul ,,Libertatea” s-a petrecut în anul 1962, poate și mai devreme, nu îmi amintesc, dar din anul 1962 păstrez toate numerele de ziar, cu articolele mele publicate. Iar din anul 1967 am adunat toate numerele ,,Libertăţii”, am o adevărată colecţie. Sunt cititor pasionat al săptămânalului „Libertatea”, poate chiar cel mai fidel din Sărcia.
Am început să colaborez în tinerețe, pentru că despre satul meu natal puțin s-a scris în ziar, chiar dacă aveam activități, în special activitate culturală. Văzând că mi se publică textele am continuat periodic să scriu, și de atunci și până astăzi îmi sunt publicate cca 1.600 de materiale. Unele texte din cele trimise la ,,Libertatea” le-am publicat și în ziarul noastru local ,,Sărcia”, al cărui redactor-șef sunt din primul număr de apariție (1995). Articolele semnate de mine au apărut adesea și în ,,Almanahul Libertatea”, revistele ,,Tinerețea” și ,,Lumina”. În anul 1957, am publicat o lucrare și în ,,Bucuria copiilor”. Am colaborat și cu alte publicații, precum: ,,Tibiscus”, ,,Cuvântul românesc”, ,,Floare de latinitate”… Sunt legat sufletește de săptămânalul nostru românesc, astfel că am făcut parte din consiliul editorial în două mandate.
Teodora SMOLEAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 46 din 18 noiembrie
