Direct legată de editură este și transformarea unei încăperi a Casei de Presă şi Editură „Libertatea” în bibliotecă în care vor fi puse la dispoziția cititorilor cărțile din producția editurii și nu numai, cu misiunea de a dezvolta, organiza, conserva, cerceta şi de a pune în valoare, sub multiple forme, patrimoniul documentar al românilor din Serbia. Obiectivul acestui demers este susținerea informării, studiului, cercetării și educației.
Cu aceeaşi idee vine şi digitalizarea tuturor publicațiilor apărute în cadrul Casei de Presă și Editură „Libertatea”. S-au făcut primii pași în această direcţie. La momentul de față avem scanate doar cărţile editurii, dar a început scanarea săptămânalului și a altor reviste apărute pe parcursul a celor opt decenii de existență și activitate a Casei de Presă şi Editură „Libertatea”.
Continuăm prezentarea titlurilor apărute în anul 2013:
Aurora Rotariu Planjanin,
,,Ecoul tăcerii“, poezie și proză
,,Ecoul tăcerii” este o fereastră către o lume plină de înțelesuri ascunse, de ecouri care reverberează dincolo de cuvinte și tăceri. Poezia Aurorei Rotariu Planjanin, un mozaic captivant pluricromatic, polifon, este centrată în jurul conceptelor de timp, spaţiu și iubire eternă.
Cartea ,,Ecoul tăcerii“ străbate subtilele străfunduri ale sufletului uman și reprezintă o călătorie introspectivă în profunzimile inimii și ale minții. Cel mai nou volum al Aurorei Rotariu Planjanin nu este doar o colecție de texte poetice și de proză, ci o oglindă a existenței umane, reflectând nu doar frumusețea, ci și durerea și fragilitatea acesteia.
Dr. Jasmina Glišić, ,,Românii din Serbia de Răsărit în perioada 1718 până azi. Între asimilare și identitate”, monografie
Cartea are la bază teza de doctorat a autoarei dr. Jasmina Glišić, susținută la Universitatea ,,Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Monografia este deosebit de importantă pentru cunoașterea realității istorice privind populația românească/vlahă de pe spaţiul Serbiei de Nord-Est, în situația în care lipsesc lucrări care să trateze în mod obiectiv și nepărtinitor această problemă deosebit de complexă privind populația românofonă de pe acest spațiu geografic. Deşi cartea pare centrată pe trecutul unei comunităţi din Serbia, lucrarea este în acelaşi timp şi una de istorie generală a Serbiei fiindcă ea pune în lumină organizarea administrativă, starea demografică, socială și politico-culturală din întreaga țară, istoria comunităților românești fiind integrată organic în istoria țării și uneori, atunci când expunerea subiectului reclama acest lucru, inclusiv în istoria spațiului balcanic. În consecință, doamna dr. Jasmina Glišić a cercetat un subiect care reclamă cunoştinţe temeinice despre istoria Serbiei dar și a Monarhiei Habsburgice, a Bulgariei și Ungariei, firește și a României.
Vladimir Rajković ,,Безбригана / Nepăsătoare”, poezie
Vladimir Rajković este un artist complex și complet, care s-a născut, trăiește și creează la Zemun, în lumea boemă a artiștilor de acolo și a cărui poezie vine acum să ne bucure în limba română prin mijlocirea lui Vasa Barbu, adunată între copertele cărții intitulate „Nepăsătoare”. Autorul, prin poeziile sale, dovedește că se află deasupra tumultului cotidian, în lumea de aici și în cea de dincolo, pe care le adună într-una singură, lumea cuvântului.
Marioara Stojanović, ,,Sudbina putuje vozom”, roman
,,Sudbina putuje vozom” este ediția în limba sârbă a romanului apărut în 2022, ,,Destinul călătorește cu trenul”. „Atmosfera romanului o construiesc cu preponderență în conformitate sau raportat la contextul în care trăim și care are, în bună parte, are influență esențială asupra vieții noastre personale. Pentru mine este o tentație elucidarea unor perioade cu evenimente dramatice din spațiile noastre. Povestea este emoția care se naște și crește, ca un gând de primăvară, cu puterea răsăritului de soare. Durerea și suferința vin fără să le chemăm. Viața grea și gândurile puternice sunt întotdeauna o sursă de inspirație și fără de acestea nu poate fi vorba de creație artistică. În schimb, ieșirea, de regulă, o caut în basm, a cărui vrajă, de fiecare dată, mă străduiesc să o cobor în realitate” – spune autoarea.
Vasko Popa, ,,Grădina de fier”, poezie
,,Grădina de fier”, un volum de poezii ale lui Vasko Popa, în selecția și traducerea lui Simeon Lăzăreanu, cu o prefață de Cornel Ungureanu, a apărut în semn de omagiu pentru distinsul poet. Vasko Popa a fost unul din întemeietorii mișcării noastre literare în limba română din Voivodina care a contribuit la afirmarea celor mai importanți și mai talentați reprezentanți ai acestei literaturi, atât în țară, cât și în străinătate.
În anul 1983, la Editura ,,Libertatea” a apărut, în două volume, întreaga operă antumă a lui Vasko Popa (în româneşte de Ioan Flora). Acum, la aceeași editură, apare volumul ,,Grădina de fier”. Acest volum întregește, în limba română, constelația poetică a lui Vasko Popa.
Emina Hilić, „Korak dalje”, poezii
În noua carte de poezii a Eminei Hilić, ,,Korak dalje/Un pas mai departe”, a doua pe rând, ne întâlnim cu poezia lirică intimă. Emina descrie în jurnalul ei poetic momente de dragoste, vise, neliniște, așteptare… În lirismul subiectiv ne oferă sentimentele ei pline de tremurătoare confesiuni, puritate, melancolie, dar și optimism, credință în dragoste, oameni, credință în Dumnezeu (,,Cu voința lui Dumnezeu”, ,,Noaptea de Bobotează”)…
Lepojka Petković, ,,Trenuci od filigrana”, poezie
Poezia autoarei Lepojka Petković din volumul ,,Momente de filigran” a fost scrisă în etape, urmându-și propriul curs, adesea inspirat de un eveniment, de o amintire, de un cuvânt sau de o persoană. Din acest motiv, printre altele, această unitate poetică este împărțită în mai multe cicluri: ,,Momente”, ,,Cuvinte”, ,,Urme”, ,,Dragostea și alte basme”, ,,Călătorie”, ,,Inimă în nisip”…
Colecția ,,Momente de filigran” ne dovedește că Lepojka Petković este un poet rafinat al momentului transformat în emoție. Poezia ei poate fi citită, ascultată, privită și simțită.
Verica Preda, „Post skriptum. Ogledalo biti“, poezie
Poeta Verica Preda este enigmatică întocmai ca și pseudonimul ei, PreVera. Aidoma lui Jacques Prevert, PreVera este într-o oarecare măsură pictor al realităţii și un visător care își egalează întreaga scriere cu existenţa, „cu locul în care poposește visătorul și Acela care notează urmele impresiilor și imaginilor (im)perceptibile“ în orașul de sub Culă.
Cea mai recentă carte a acestei autoare, intitulată „Post skriptum. Ogledalo biti“, aduce în prim plan, așa după cum menţionează recenzentul Viktor Radun, „spiritul binecunoscut al preverismului și poezia sa experimentată, reflexiv-metafizică“.
Marina Tot, „Pusti da plešem”, poezie
Volumul poetei Marina Tot intitulat „Pusti da plešem/Lasă-mă să dansez”, al unsprezecelea la rând, le trezeşte cititorilor emoții şi stări aparte: relaxare, visare sau eliberarea…
Relaxarea în timpul dansului aduce familiaritatea cu aria și cu siguranța-n pași. Autorul „citește bine limbajul corpului” şi „răsfoieşte sufletul”, așa că realizează un dialog intim cu cititorul care se va simți ghidat în siguranță și strâns îmbrățișat, ferit de neplăceri.
Cartea îmbogăţeşte sufletul. Cititul are impact asupra dezvoltării creierului, dezvoltă imaginația, ne învață despre lumea din jur, ne dezvoltă vocabularul și, în cele din urmă, ne cultivă dragostea pentru literatură.
Așadar, spor la citit!
Marin GAȘPĂR
Articolul îl puteți citi în numărul 39 din 28 septembrie
