După mai mult de trei decenii petrecute în America, legendarul antrenor se întoarce acasă pentru a readuce gloria tenisului de masă uzdinean.
Ioniță Bosică, antrenorul care, cu „Unirea” sa, a pus la picioare toate cluburile de tenis de masă din vechea Iugoslavie, marcând numele Uzdinului și al „Unirii” pe harta lumii, revine după mai bine de trei decenii petrecute în America. Acolo, în tot acest timp, a condus și lotul de fete al Statelor Unite la Jocurile Olimpice de la Atlanta, în 1996.
Astăzi, s-a întors în satul natal, în Uzdinul său, la „Unirea”, clubul căruia i-a dăruit cei mai frumoși ani din viață. S-a întors mai ales pentru că tenisului de masă, în special celui bărbătesc, „nu îi mai înfloresc trandafirii”, ba chiar „a ajuns la sapă de lemn”, după cum spune Bosică.
Cu un mănunchi de foști elevi și alți entuziaști ai unității de altădată, va încerca, așa cum a făcut de fiecare dată, să aducă „Unirea” pe căile bătătorite ale tenisului de masă din Uzdin.
În activitatea sa, Bosică consideră drept cel mai mare succes titlul de echipă campioană al „Unirii” în îndepărtatul an 1986, în vechea Iugoslavie. A fost cea mai tânără echipă campioană din istoria tenisului de masă iugoslav, cu o vârstă medie de doar 16 ani, alcătuită în întregime din juniori, toți uzdineni, care au făcut primii pași în școala de tenis de masă a clubului.
Această performanță, împreună cu promovarea „Unirii” în prima divizie a țării și apoi urcarea până în vârful piramidei tenisului de masă iugoslav, rămâne un eveniment ieșit din comun. A fost generația de aur: Măran, Lupulescu, Petroi, Miclea, Cojocar, Șuboni, Dalea, Stoia – jucători, antrenori, conducători, sat întreg – toți au contribuit ca numele „Unirii” și al Uzdinului să fie afișate pe harta Iugoslaviei, a Europei și chiar mai departe.
Virginia PUIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 49 din 6 decembrie 2025
