Peste 480.000 de alegători au avut drept de vot la scrutinul din 8 noiembrie, organizat pentru constituirea consiliilor naționale ale 23 de minorități. Comisia Electorală Republicană a prezentat primele rezultate, care evidențiază atât competiții electorale strânse, cât și victorii categorice ale unor liste. Duminică, 8 noiembrie 2026, în Serbia s-au desfășurat alegerile pentru consiliile naționale ale minorităților, instituții prin intermediul cărora comunitățile minoritare își exercită drepturile de autoguvernare în domeniile culturii, educației, informării în limba maternă și utilizării oficiale a limbii și scrierii. Scrutinul a vizat 23 de comunități naționale, dintre care 21 și-au ales reprezentanții prin vot direct, iar două, minoritățile rusă și gorană, prin intermediul adunărilor electorale.
Potrivit datelor Comisiei Electorale Republicane (RIK), pentru alegerile directe au fost înscriși aproximativ 481.800 de alegători, fiind organizate 949 de secții de votare și validate 52 de liste electorale. Rezultatele preliminare au fost stabilite în ședința Comisiei din 9 noiembrie, sub conducerea vicepreședintelui Marko Janković.
Una dintre principalele caracteristici ale scrutinului a fost participarea relativ redusă la vot. Membrul Comisiei Electorale Republicane Sofija Mandić a apreciat că prezența alegătorilor s-a situat, în general, între 30 și 40 la sută, cu diferențe importante de la o comunitate la alta. Totodată, în procesul de verificare a documentației electorale au fost identificate 161 de erori, dintre care 72 considerate grave și 89 minore, aspecte care urmează să fie soluționate în cadrul procedurilor electorale.
În cazul minorității române, lista „Românii împreună – Mergem înainte!”, condusă de prof. Traian Căcina, a obținut 3.025 de voturi, reprezentând 54,90% din numărul alegătorilor care au votat, în timp ce lista „Partidul Român – Românii câștigă”, condusă de dr. Ion Sfera, a întrunit 2.302 voturi, respectiv 41,78%. Din cei 19.880 de alegători înscriși în listele electorale speciale, 5.513 s-au prezentat la urne, ceea ce reprezintă o participare de aproximativ 27,73%. Rezultatele au fost centralizate în 330 dintre cele 335 de secții de votare.
În rândul comunității maghiare, una dintre cele mai numeroase minorități naționale din Serbia, scrutinul a reprezentat un nou moment de constituire a reprezentării instituționale în domeniile de competență ale consiliului național. Comunitatea maghiară dispune de o rețea importantă de instituții educaționale, culturale și mediatice, iar activitatea viitorului consiliu va avea implicații directe asupra funcționării și dezvoltării acestora.
La minoritatea slovacă, lista „Slujim doar poporului slovac”, asociată Maticei Slovace din Serbia și lui Juraj Červenak, a obținut 8.406 voturi, reprezentând 78,15%, în timp ce lista „Slovacii împreună” a întrunit 2.232 de voturi, respectiv 20,75%. Din cei 25.397 de alegători înscriși, 11.524 au participat la scrutin, ceea ce indică o mobilizare electorală semnificativă în comparație cu alte comunități.
În cazul minorității rutene, rezultatele preliminare au indicat victoria listei „Pe valul schimbărilor”, care a obținut 1.888 de voturi, reprezentând 64,59%. Celelalte liste au înregistrat rezultate inferioare: „Rutenii împreună” – 496 de voturi, „Sincer, pentru rutene și ruteni”, condusă de prof. dr. Mihajlo Fejsa – 433 de voturi, iar lista asociată lui Slavko Roman Rondo – 93 de voturi. La urne s-au prezentat 2.924 de alegători din cei 6.193 înscriși.
În comunitatea croată, lista „Viziunea Națională Croată” a obținut 4.597 de voturi, reprezentând 65,65%, urmată de „Împreună pentru Consiliul Național Croat”, cu 1.297 de voturi, și lista „Uniunea Croaților din Voivodina – Totul conform planului 2026”, cu 992 de voturi. Participarea a fost de 7.158 de alegători din totalul de 20.531 înscriși.
Pentru Consiliul Național al Minorității Cehe, lista „Lista Cehă” a obținut 363 de voturi, respectiv 53,30%, fiind urmată de „Cehii câștigă”, cu 164 de voturi, și „Cehii împreună”, cu 144 de voturi. În cazul minorității ucrainene, lista „Senjuk – Filip Pronek” a obținut 372 de voturi, reprezentând 54,95%, iar lista care a reunit reprezentanți din Sremska Mitrovica, Novi Sad, Inđija, Vrbas și Kula a întrunit 300 de voturi, respectiv 44,31%.
În comunitatea muntenegreană, lista „Electorii muntenegreni din Serbia”, asociată profesorului Čedomir Čupić, a obținut 1.301 voturi, reprezentând 65,48%, în timp ce lista „Dragoljub Malović – Uniți” a întrunit 636 de voturi, respectiv 32,01%.
Competiții electorale importante s-au înregistrat și în rândul comunităților bosniacă și albaneză. În cazul minorității bosniace, lista „Păzitorii Sandžakului” s-a situat pe primul loc, cu 14.990 de voturi, reprezentând 41,56%, urmată de Partidul Democrat din Sandžak, cu 12.624 de voturi, și lista mișcării conduse de Usame Zukorlić, cu 7.203 voturi. În comunitatea albaneză, Partidul pentru Acțiune Democratică a obținut 4.285 de voturi, respectiv 34,44%, fiind urmat de Mișcarea pentru Progres Democratic, cu 3.469 de voturi.
Pentru minoritatea romă, lista „Romii uniți pentru o Serbie unită” a obținut 5.881 de voturi, fiind singura listă electorală înregistrată. Situații asemănătoare, caracterizate prin participarea unei singure liste, s-au înregistrat și în cazul altor comunități, inclusiv al minorităților germană, poloneză și slovenă.
O procedură diferită a fost aplicată minorităților rusă și gorană, ai căror reprezentanți au fost aleși prin adunări electorale organizate în clădirea Adunării Naționale a Serbiei. În cazul comunității ruse, 30 de electori au votat în unanimitate lista condusă de Milovan Ćurčić, fiind aleși cei 19 membri ai consiliului. În mod similar, 21 de electori ai comunității gorane au susținut lista condusă de Amir Kajkuš, fiind desemnați cei 15 membri ai consiliului național.
Dincolo de rezultatele înregistrate de fiecare comunitate, scrutinul din 8 noiembrie readuce în atenție rolul consiliilor naționale în sistemul de protecție a drepturilor minorităților din Serbia. Aceste organisme au atribuții importante în păstrarea identității naționale, dezvoltarea învățământului în limbile minoritare, susținerea instituțiilor culturale și participarea la deciziile privind informarea publică în limbile comunităților pe care le reprezintă.
Articolul îl puteți citi în numărul din 14 noiembrie 2026
