În Banatul sârbesc conviețuim și ne înțelegem foarte bine, fiind o regiune în care trăiesc apartenenți ai mai multor națiuni. În satul meu natal, Petrovasâla, locuiesc români originari din satele Clopodia și Șama Mare, dar și sârbi veniți din Kosovo și Metohia, Dalmația, Lika, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, alături de alte naționalități în număr mai mic.
Ne-am propus să analizăm paralelele dintre obiceiurile de Crăciun la români și sârbi. Noi, românii, suntem tot ortodocși, la fel ca sârbii, însă respectăm calendarul după ritul nou, adică calendarul Gregorian, adoptat în anul 1582. De cealaltă parte, sârbii urmează calendarul vechi, adică calendarul Iulian.
Astfel, noi începem sărbătorile de iarnă de la Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, pe data de 8 noiembrie, în timp ce această sărbătoare este slăvită de sârbi cu treisprezece zile mai târziu, pe 21 noiembrie. Așa că, toate sărbătorile care urmează sunt celebrate de sârbi cu treisprezece zile mai târziu. Această sărbătoare nu pică în Postul Crăciunului și, de aceea, se consumă mâncăruri pregătite din alimente grase. Urmează apoi sărbătoarea Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie pentru români și pe 19 decembrie pentru sârbi. La ambele națiuni, această zi este marcată prin servirea de alimente de post. În spiritul bunei înțelegeri, obișnuim să mergem unii la alții și să felicităm „Sfântul casei” (Kucna Slava).
Tot în această zi, atât noi, românii, cât și sârbii punem grâu într-un vas mic decorativ, simbolizând belșugul și speranța ca acesta să crească frumos și să înverzească până la Crăciun. Pe data de 24 decembrie, noi sărbătorim Ajunul Crăciunului. Pomul de Crăciun este deja împodobit, iar majoritatea prăjiturilor sunt pregătite: turtă dulce, napolitane de casă, biscuiți în diverse forme și arome, inclusiv cei lipiți cu gem. Se pregătesc ciorbă de pește, pește, salată și alte alimente de post. Seara, pe masă se află floricele, mere, portocale, nuci și smochine. Totodată, pregătim colaci din aluat dospit cu apă. Unul dintre acești colaci este consumat chiar în seara de Ajun, iar în el punem un ban. Cel care găsește banul va avea noroc tot anul și va fi sănătos. În ziua de Crăciun, mergem la biserică, iar apoi, în satul nostru, copiii se duc cu colacul la rude. Aici primesc în dar dulciuri, portocale și bani.
Ileana BELU
Articolul integral îl puteți citi în numărul 52 din 28 decembrie- 4 ianuarie 2025
