Asociația „Poiana Lungă” din Cerovica este una dintre cele mai tinere din estul Serbiei în ceea ce privește înființarea, dar până acum a desfășurat numeroase activități. Aflând despre originile sale din Almaș, România, președintele asociației, Mihajlo Jovanović, a pornit pe urmele strămoșilor săi și a început să descopere istoria locului de unde au plecat. Din aceste vizite scurte s-a născut o prietenie cu jurnalistul, acum pensionar, Pavel Cristea, care este totodată și președintele Asociației „Străjer Cociubei” din Arad. Cele două asociații au stabilit o colaborare în domeniul conservării și promovării tradițiilor și culturii comune, care s-au dezvoltat pe teritorii diferite.
Anul trecut, precum și anul acesta, au avut loc vizite la manifestările organizate de aceste asociații. Spre deosebire de anul trecut, când în România a călătorit un ansamblu cultural-artistic cu un program complet, anul acesta a mers președintele Asociației „Poiana Lungă”, Mihajlo Jovanović, împreună cu soția sa, Ljiljana, și cu Miladin Prvulović, membru al asociației. Impresiile frumoase de la manifestarea de anul acesta au fost prezentate chiar de Pavel Cristea, care a publicat un articol în revista locală. O parte din impresiile și desfășurarea evenimentului le redăm în întregime:
„Anul acesta, Asociația Social-Culturală Tradițională «Străjerii Cociubei» și Primăria comunei Dieci (Arad), organizatorii ediției a VI-a a «Festivalului graiului, portului, obiceiurilor și cântecului popular», pe lângă concursurile de recitare de poezie în grai, de interpretare instrumentală, de alegere a celui mai frumos costum popular și cel gastronomic, ținând cont de caracterul internațional al manifestării, au hotărât organizarea unui simpozion cu titlul «România de lângă noi», având mottoul: «Graiul care ne unește». Demers considerat necesar, pentru a crea punți de legătură mai solide între românii din țară și cei care trăiesc, cu sau fără voia lor, în țările din jurul României.
Au dat curs invitației de a participa la acest simpozion: Asociația Culturală «Miruna» din Micherechi, preotul Ionuț Belei din Micherechi, Asociația Femeilor «Valea Teiului» din Coștei, dr. Marius Savu din Vârșeț, Asociația Românilor «Poiana Lungă» din Cerovica, prof. pr. Petru Lupșa din Reșița, activist pentru drepturile românilor din Valea Timocului, și Gheorghe Cosma, președintele Autoguvernării pe Țară a românilor din Ungaria. Lor li s-au alăturat Ștefan Galea, primarul comunei Dieci, și prof. Corina Tulea, vicepreședinte ASCT «Străjerii Cociubei», în calitate de gazde ale evenimentului.
Invitații provin din localități care, istoric vorbind, au legătură cu Țara Zarandului, cu locul în care se desfășoară evenimentul. Astfel, localitățile din proximitatea orașului Gyula, situate de-a lungul graniței, sunt amintite în unele documente ca făcând parte din comitatul Zărandului. La fel, o serie de sate din zona Vârșețului au fost colonizate, la mijlocul secolului al XVIII-lea, cu familii de români aduși de pe Valea Crișului Alb. O situație mai specială este cea a românilor din Valea Timocului, o comunitate vitregită de unele drepturi și împinsă spre o inevitabilă dezrădăcinare. Aici, mai precis în Valea Pecului, conform unor surse istorice, la începutul secolului al XVIII-lea au fost colonizate familii de români din Țara Zarandului, unii dintre ei lucrând în mine sau în carierele de piatră de pe Valea Crișului Alb, alții crescători de animale, care au întemeiat colonii.
Jasmina GLIŠIĆ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 38 din 20 septembrie 2025
