Pe iconostasul bisericilor, hramul este reprezentat de o icoană a praznicului împărătesc sau a unui praznic închinat Maicii Domnului, ori a sfântului sau a sfinților care sunt considerați patronii, purtătorii de grijă pentru acea biserică.
Sunt unele biserici închinate Sfinților Apostoli Petru și Pavel în care cei doi sunt pictați într-o ipostază mai puţin cunoscută, adică îmbrăţişaţi. Voi încerca să ofer o explicaţie a acestei icoane şi datorită faptului că mulţi dintre cei ce văd o asemenea reprezentare iconografică sunt miraţi de reprezentarea celor doi apostoli.
Îmbrăţişarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este tema uneia dintre icoanele păstrate de tradiţia creştină încă de la începutul creştinismului. Această compoziţie iconografică, rară şi nu foarte cunoscută de mulți, este de o deosebită frumuseţe, căldură şi unitate. Cu toate că nu toţi înţeleg sensul acestei icoane, ea ar trebui repusă pe pereţii bisericilor şi în casele creştinilor.
Sfinţii Apostoli apar de obicei într-o icoană numită „Soborul Sfinţilor Apostoli”, sau într-o icoană în care ţin în mâini macheta unei biserici, dar şi în icoanele individuale de pe Iconostas sau în alte icoane aflate în casele credincioşilor. Cei doi apostoli pot fi uşor recunoscuţi pentru că „erminiile” (adică regulile) picturii bizantine, dau indicații foarte precise: „Sfântul Petru, bătrân cu barba rotundă; Sfântul Pavel pleşuv, cu barba cenuşie”. Sfântul Apostol Petru mai este reprezentat purtând nişte chei în mână (cu trimitere directă la „cheile Raiului”) și Sfântul Apostol Pavel, cu o sabie în mână, ca o expresie a propovăduirii sârguitoare a cuvântului lui Dumnezeu (Efes. VI, 12, 17; Evr. IX, 12), dar şi a faptului că a murit de moarte martirică, fiind decapitat cu sabia.
Pr. Petru BERBENTIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 26 din 29 iunie
