Pe data de 14 aprilie, la Adunarea Provinciei Autonome Voivodina a avut loc conferinţa pentru finalizarea proiectului „Revitalizarea infrastructurii de navigare pe canalul Bega”. Acest proiect s-a realizat în cadrul programului Interreg IPA de colaborare transfrontalieră dintre Serbia şi România, având drept parteneri Secretariatul Provincial pentru Dezvoltarea Regională, Colaborarea Interregională şi Autoguvernarea Locală, Administrarea Bazinurilor Râurilor din Banat, Consiliul Judeţean Timiş şi Întreprinderea Comunală Publică „Apele Voivodinei”.
Vorbind despre revitalizarea canalului Bega, precum şi despre revitalizarea Banatului în general, preşedintele Adunării Provinciei Autonome Voivodina, Istvan Pasztor a evidenţiat că acest proiect este de o mare importanţă pentru regiunile de ambele părţi ale graniţei, pentru că aceste regiuni s-au confruntat de-a lungul vremii cu aceleaşi probleme istorice, sociale dar și cele legate de dezvoltare.
Să trăiești aproape de graniță a fost în ultima perioadă, un adevărat dezavantaj. Acest dezavantaj a dus la golirea satelor, la posibilitatea edificării unui viitor pentru tinerele generații, pentru că acolo nu putea exista un viitor. Acest lucru l-am constatat atunci când am trecut prin Banat, indiferent în ce parte am fi ajuns. Aproape aceiaşi situaţie a fost şi de cealaltă parte a graniţei, a apreciat Pasztor.
El a transmis că în prezent, revitalizarea este posibilă deoarece trăim în vremuri când colaborarea transfrontalieră intensivă oferă mari posibilităţi de dezvoltare strategică.
Prin colaborarea transfrontalieră să schimbă perspectiva regiunilor de lângă graniţă. Astfel, apropierea de frontieră devine un beneficiu şi nu un dejavantaj. Din această cauză acest proiect este de o importanţă majoră, pentru că s-a confirmat că este posibil să readucem grandoarea de acum o sută de ani a acestui spațiu deoarece am reușit să reedificăm tot ceea ce s-a construit în perioada 1910 – 1920, – a declarat preşedintele Pasztor.
Secretarul provincial pentru Dezvoltarea Regională, Colaborarea Interregională şi Autoguvernarea Locală, Aleksandar Sofić a declarat că valoarea acestui proiect constă în faptul că majoritatea demersurilor sunt orientate spre cetăţeni deoarece sunt vizate traseele turistice, îmbunătăţirea mediului ambiant şi a infrastructurii de transport pe canalul Bega.
Prin acest proiect s-au asigurat condiţiile pentru începutul şi continuarea lucrărilor la curăţarea canalului şi revitalizarea malurilor, care prin efortul comun al nostru şi al partenerilor români va face posibil transportul pe acest drum navigabil important pe o lungime de 120 de km, a transmis Sofić.
Daniela BAKIĆ SCUMPIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 19 din 7 mai 2022
