Serbia
22
clear sky

Cum se face o comedie românească de succes comercial

Spre surpriza regizorului Paul Negoescu şi a întregii echipe a comediei ,,Două lozuri”, filmul independent şi cu buget redus, care a fost filmat în numai 15 zile, a devenit filmul cu cel mai mare succes comercial din întreaga istorie a cinematografiei româneşti. Filmul a fost prezentat în cadrul programului aferent al ,,Focusului Balcanic” la ediţia 36-a a Festivalului ,,Trandafirul de aur” care a fost şi motivul venirii regizorului la Varna. Filmul lui cel mai nou – ,,Povestea unui pierde-viaţă” este o coproducţie cu Bulgaria.

Paul Negoescu a fost deja de multe ori în Bulgaria şi datorită muncii sale ca cineast, dar şi ca turist. Este născut în Bucureşti. A studiat la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ,,Ion Luca Caragiale” din Bucureşti. Filmele lui de scurt metraj au fost proiectate şi premiate la cele mai mari festivaluri mondiale. A fost oaspetele festivalului pentru filme de scurt metraj ,,La Castel” din Balcic. A fost membru al juriului la Festivalul Internaţional pentru Filme de Scurt Metraj ,,Filmini”. Primul lui film de lung metraj, ,,O lună în Tailanda” a fost premiat cu Premiul Fipresci al Sofiei Film Fest 2012. Premiera românească a filmului său ,,Povestea unui pierde-viaţă” a avut loc la sfârşitul lunii septembrie 2018.

V-aţi aşteptat la un astfel de succes comercial al filmului ,,Două lozuri”?

Nu. Succesul a fost mai mare decât m-am aşteptat. Filmul a fost proiectat în multe săli de cinema din România, a fost vândut televiziunii, a fost vândut în Italia, în China, în Marea Britanie. A participat la treizeci de festivaluri. Bugetul lui este de 30.000 de euro. În mod normal aceasta e suma numai pentru o singură zi de filmare. Spre comparaţie, bugetul noului meu film este de 900.000 de euro. Nimeni din echipa filmului ,,Două lozuri” n-a primit onorarii. Cei trei actori protagonişti sunt producătorii filmului şi sunt cunoscuţi în România. Actorii în rolurile secundare, de asemenea au participat fără a cere plată, pentru că în timpul filmării erau încă studenţi. Eu ca scenarist şi regizor, Ana ca operator şi ceilalţi din echipa de filmare am muncit fără plată. Iată de ce bugetul este atât de mic. Am găsit câţiva sponsori – companii de reclamă.

Elena VLADOVA

Articolul integral îl puteți citi în numărul 62 din 11 martie

Acest articol a fost publicat pe 7 octombrie