Eternele căutări

Vasa Barbu, ,,Întrebări fără răspuns” / ,,Pitanja bez odgovora” : 65 de poezii/65 pesama, Zrenianin, Editura ICRV, 2021

,,Întrebări fără răspuns” / ,,Pitanja bez odgovora” : 65 de poezii/65 pesama este un volum aniversar pentru Vasa Barbu. În anul în care a împlinit 65 de ani de viaţă, a publicat cartea de faţă româno-sârbă cu 65 de poezii, alese din volumele anterioare, în selecţie şi traducere proprie. Volumul ,,Întrebări fără răspuns” / ,,Pitanja bez odgovora” vine şi cu o secţiune cu fragmente din critica literară, urmată de biobibliografia lui Vasa Barbu.

Iată un bun prilej să aducem din nou în discuţie poezia sa. Poetul şi-a avut debutul editorial în anul 1997 cu volumul ,,Cerneala invizibilă”, după care au urmat, până în 2021, volumele de autor: ,,Kilometrul zero” (1999), ,,Nostalgice cărări” (2001), ,,Insomnii panonice” (2004) şi ,,Furtună în călimară” (2006).Temele pe care le abordează Vasa Barbu, cum ar fi condiţia omului la sfârşit de mileniu, subiectele existenţialiste sau trecerea timpului, îl situează printre poeţii moderni prin excelenţă.
Poezia lui Vasa Barbu a intrat în atenţia multor critici literari. În ,,Literatura română din Voivodina”, Catinca Agache scrie că ,,Vasa Barbu a reuşit să-şi structureze un discurs poetic coerent, specific şi să creeze un imaginar recognoscibil, în centrul căruia sunt aşezate umanismul şi speranţa. Dincolo de spaime şi nelinişti, de angoasele de sfârşit de secol şi mileniu, scriitorul se simte, cum însuşi mărturiseşte, răstignit ,,între două extreme – între început şi sfârşit”…”. Referitor la debutul editorial al lui Vasa Barbu, Catinca Agache scrie, în carte amintită mai sus, că aceasta s-a întâmplat atunci când ,,bogata experienţă bazată de lecturi şi acumulări solide l-a împins să o facă”. ,,Volumul Cerneala invizibilă vorbeşte despre un poet sensibil care-şi structurează discursul liric, având ca punct de pornire tocmai aceste lecturi, influenţe”, mai afirmă Catinca Agache. În ,,O istorie a liricii româneşti din Serbia”, Florian Copcea identifică la Vasa Barbu ,,ideea rilkeană potrivit căreia viaţa e mai presus de artă” şi îi descrie poezia ca fiind una care ,,conservă o discursivitate ceremonială, eminamente, emoţională, uşor disimulată, consumată în spatele unui limbaj poetic lipsit de preţiozităţi stilistice, dar nu şi a unui ascuns hybris”. Virginia Popovici, în Prefaţa la volumul ,,Întrebări fără răspuns / Pitanja bez odgovora”: 65 de poezii/65 pesama, aduce în discuţie imaginarul, posibilul şi imposibilul, precum şi tehnica subtextualităţii în poezia lui Vasa Barbu. Referitor la semnificaţia titlului acestui volum, Virginia Popovici, tot în Prefaţă, constată: ,,În căutarea răspunsului, poetul pune la dispoziţie cititorului tot atâtea căi de a căuta răspunsuri la întrebările care îl determină să pornească pe acest drum; drumul cunoaşterii, în care răspunsurile nu sunt niciodată suficiente pentru că ele generează noi întrebări şi, prin căutarea răspunsurilor la acestea, misterul rămas intact îl incită la continuarea drumului. Întrebările esenţiale la care poetul sugerează căutarea răspunsului sunt actuale, iar cuvintele folosite de poet ascund un înţeles plin de adâncime”.

Marina KALKAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 14 din 1 aprilie 2022