Distinsul om de cultură, jurnalist, editor, poet și traducător Vasa Barbu a sărbătorit anul acesta două mari jubilee: 50 de ani de jurnalism și 25 de ani de la debutul editorial la „Libertatea”. Cu ocazia marcării a 75 de ani de beletristică la Editura ,,Libertatea”, colegii mai tineri de la Casa de Presă și Editură, la care Vasa Barbu și-a petrecut cea mai mare parte a vieții sale, au hotărât să își exprime mulțumirea și respectul față de dumnealui, prin acordarea Diplomei de Excelență și organizarea unui moment aniversar dedicat acestui om de condei.
Stimate domn și coleg Vasa Barbu, vă felicit pentru cele două jubilee personale pe care le-ați sărbătorit anul acesta: 50 de ani de jurnalism și 25 de ani de la debutul editorial la „Libertatea”. Este o perioadă lungă, cu multe realizări pe ambele planuri. Ați putea evoca unele momente frumoase care v-au marcat atât ca jurnalist, cât și ca scriitor?
Vă mulţumesc pentru felicitări, deşi personal consider cele două jubilee mai mult o atestare în timp, în arcul lui Cronos, vizavi de ceea ce am făcut fie în calitate de corespondent la publicaţiile Casei „Libertatea”, fie ca angajat (din anul 1979) al acestei unice instituţii profesionale de presă scrisă în limba română literară din fosta RSF Iugoslavia şi din actuala Republică Serbia şi PA Voivodina, dar şi pe planul creaţiei literare şi în domeniul activităţii editoriale a românilor de pe meleagurile noastre bănăţene şi mai larg. Mai precis, în anul 2022 s-au împlinit 50 de ani de la publicarea primelor mele texte jurnalistice (la început ele fiind în general informaţii sau ştiri din satul meu natal sau din comuna Covăciţa). Aceasta s-a petrecut în anul 1972, iar mai intens am corespondat din 1973 la săptămânalul „Libertatea”, pe care îl citeam încă pe când era elev la şcoala din Uzdin.
Tot pe când eram elev al acestei şcoli, prin 1970-1971 revista „Bucuria copiilor” mi-a publicat primele poezii. Apoi, pe când eram liceean, creaţiile mele literare au fost publicate şi de revistele „Tribuna tineretului” şi „Lumina”, iar mult mai târziu şi de săptămânalul „Libertatea”, în Casa „Libertatea” din Panciova (inclusiv anii petrecuţi la Novi Sad şi Uzdin) realizându-mi cei aproape 42 de ani de serviciu, ca lector (stilizator), ziarist şi editor, după care m-am pensionat la începutul lui februarie 2021.
Interviu realizat de Valentin MIC
Articolul integral îl puteți citi în numărul 52 din 24-31 decembrie
