Dr. Jasmina Glišić, ,,Românii din Serbia de Răsărit în perioada 1718 până azi. Între asimilare și identitate”, Panciova, Editura ,,Libertatea”, 2023. În lucrarea ,,Românii din Serbia de Răsărit în perioada 1718 până azi. Între asimilare și identitate”, dr. Jasmina Glišić ne oferă o privire asupra evoluției comunității românești din Serbia de Est de-a lungul ultimelor trei secole şi pune în lumină influenţele care au modelat această comunitate.
Acest studiu este, de fapt, teza de doctorat a autoarei dr. Jasmina Glišić, susţinută la Şcoala Doctorală Studii de populaţie şi istoria minorităţilor din cadrul Universităţii ,,Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. În introducere, autoarea își împărtășește motivațiile profunde care au stat la baza elaborării acestui studiu exhaustiv. Ea dezvăluie că unul dintre motivele principale pentru care a hotărât să scrie această lucrare este ,,participarea activă la păstrarea identităţii comunităţii” din care face parte. ,,Mi-a fost imposibil să rămân indiferentă la pierderea accelerată a conştiinţei naţionale. Sper că această lucrare va reprezenta o dovadă a existenţei celor care nu au acceptat asimilarea şi nu au urmărit-o cu mâinile în sân, ci au încercat cel puţin să o încetinească, dacă nu au putut să o oprească pe de-a-ntregul”, scrie autoarea (p. 11).
În lumina acestor considerente, studiul cuprinde șase capitole care acoperă diferite perioade și aspecte ale vieții și evoluției comunității românești din Serbia de Est: ,,Românii din Serbia Răsăriteană în perioada 1718-1833”, ,,Românii din Serbia Răsăriteană din 1833 până la începutul Celui de-al Doilea Război Mondial”, ,,Românii din estul Serbiei din 1941 până astăzi”, ,,Românii din Serbia Răsăriteană şi organizarea Bisericii începând cu Pacea de la Pojarevaţ şi până azi”, ,,Starea demografică a românilor din Serbia de Răsărit” (situaţia fiind prezentată pe districte şi comune). În plus față de aceste capitole, lucrarea este completată de două anexe importante: o afişare tabelară a românilor în diferite așezări în perioada 1733-2011 și un tabel care prezintă numărul total de români ai căror strămoşi au venit pe aceste ţinuturi după semnarea Păcii de la Pojarevaţ.
Marina KALKAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 25 din 22 iunie
