Pe data de 25 septembrie s-au împlinit 108 ani de la naşterea Mariei Tănase, excepţionala interpretă românească de muzică populară, uşoară, lăutărească şi de romanţe. Marcăm aniversarea sa la 80 de ani de la debutul său radiofonic, moment care avea să influenţeze decisiv cariera artistică a talentatei soliste. Supranumită „Pasărea Măiastră a muzicii româneşti”, „Edith Piaf a României”, „reprezentanta întregii românimi”, „marea doamnă a milenarului cântec românesc”, „mitul Maria Tănase”, ori „Privighetoarea cântecului popular românesc”, Maria Tănase a reprezentat un fenomen unic în muzica românească, fiind considerată şi prima divă din România, în adevăratul sens al termenului.
Tinerețea și debutul artistei
Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, în București, fiind al treilea copil al florarului Ion Coandă Tănase şi al Anei Munteanu. La vârsta de 8 ani, Maria Tănase a pășit pe scenă pentru prima dată, în fața publicului de la Căminul Cultural din cartier, la serbarea care marca sfârșitul anului școlar. Maria Tănase a crescut înconjurată de cântece. Asculta doinele muncitorilor din grădina tatălui, cultivator de legume și flori, doine pe care le reproducea părinților acasă. Uneori se ascundea în cimitir și asculta bocetele bătrânilor. Apare, din nou pe scenă, la Şcoala de fete „Ion Heliade Rădulescu”, unde a urmat doar trei clase, fiind nevoită să abandoneze şcoala şi să muncească, alături de familia sa, la grădină. La vârsta de 16 ani se îndrăgosteşte de un medic cu care a rămas însărcinată, însă acesta a ajutat-o să întrerupă sarcina, o intervenţie care i-a marcat existenţa şi care, se spune, i-a răpit, pentru tot restul vieţii, fericirea de a avea un copil. În anul 1930 se angajează casieriţă la un bar, unde obişnuia să şi cânte, fiindu-i descoperit talentul de către publicistul şi regizorul de teatru Sandu Eliad, primul ei protector şi cel care avea să o introducă în lumea literar-artistică a oraşului.
La începutul carierei
Fiind sigură pe calitățile ei vocale, reușește la 21 de ani să se angajeze la Teatrul de Vară „Cărăbuș”, condus de marele actor Constantin Tănase, pe care l-a cucerit cântând o doină. Aici a fost descoperită de folcloristul Harry Brauner, care i-a anticipat imensul talent şi i-a pregătit, cu atenţie, lansarea. În toamna anului 1934 este prezentată lui Constantin Brăiloiu, care-i recunoaşte marele talent şi care îi sugerează să se inspire, pentru repertoriu, din Arhiva de folclor pe care acesta o înfiinţase. În acelaşi an, dramaturgul Tudor Muşatescu o recomandă unui bun prieten care deţinea o „fabrică de discuri” – „Lifa Record”, unde imprimă romanţa Mansarda, care devine şlagăr cunoscut. Au urmat, apoi, noi înregistrări la reprezentanţele bucureştene ale studiourilor „Tomis” şi „Columbia” din Viena. În anul 1935, a urmat Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, avându-l ca profesor pe Ion Manolescu împreună cu care juca pe scena Teatrului Municipal.
În anul 1936 imprimă cântecele populare „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori”, în acompaniamentul tarafului „Costică Vraciu” din Gorj.
Florin RAȘA
Sursa: Folclor românesc, Radio România Cultural
Articolul integral îl puteți citi în numărul 51 din 18 decembrie 2021
