Suntem în luna decembrie şi vom vorbi despre grâul de toamnă. Pe holde am văzut că grâul are un aspect bun. Pe acest subiect am discutat cu Pavel Baloş din Torac, inginer agronom.
„În momentul de faţă cultura de grâu are un aspect bun. Acesta este rezultatul timpului favorabil şi al condiţiilor climatice care au facilitat atât răsărirea grâului, cât şi dezvoltarea acestei culturi care în momentul de faţă are două, trei frunze. Acesta este un lucru favorabil pentru o bună iernare a grâului. S-ar putea întâmpla, dar nu sunt convins de acest fapt, ca grâul însămânţat la sfârşitul lunii septembrie sau chiar la începutul lunii octombrie să piardă din calitate dacă vremea va fi în continuare bună, iar cantitatea de materii acumulate scade. Un îngheţ mai târziu ar putea să influenţeze negativ asupra dezvoltării culturii de grâu. Totuşi, cred că aceasta nu se va întâmpla”, a declarat Pavel Baloş.
Anul acesta s-au scumpit îngrăşămintele chimice, aşa că ne-a interesat părerea agricultorilor pe acest subiect. Întrebat dacă agricultorii au administrat mai puţine îngrăşăminte decât a fost nevoie, interocutorul nostru a răspuns: „Din păcate, da. Anul acesta mulţi dintre producători au redus pe jumătate cantitatea de îngrăşăminte minerale. Din păcate, un număr mare dintre aceştia nu au administrat NPK. Aşadar, anul viitor nu se pot aştepta la o recoltă bună, indiferent de condiţiile climatice sau de următoarele măsuri agrotehnice pe care le vor lua, în vederea obţinerii unei recolte cât mai bune. În momentul de faţă, problemele arzătoare sunt lipsa de pe piaţă a îngrăşămintelor minerale cu azot, urea, AN sau eventual KAN, precum şi preţul care în momentul de faţă este de necrezut, de 1.200-1.300 de dinari/kg. Puţini dintre producători vor putea să folosească, într-o oarecare măsură, cantitatea necesară pentru grâu, sfecla de zahăr şi porumb”.
La Torac arătura de toamnă se apropie de sfârşit. Au mai rămas unele parcele, dar având în vedere că timpul este favorabil aceste lucrări agricole se vor termina peste câteva zile. Arătura a decurs bine. Variază consumul de motorină pentru un hectar, în funcţie de parcelă şi de cultura premergătoare. Din păcate, anul acesta s-au folosit între 15 şi 20 de litri pe iugăr, ceea ce este o cantitate mare. Nu ştim dacă acest combustibil are un efect mai mic, dar, în tot cazul, suntem martori ai faptului că motorina s-a scumpit foarte mult şi costă 160 – 165 de dinari. Aşadar, anul viitor preţul oricărei culturi agricole va fi mult mai mare decât în anii trecuţi, aflăm de la Pavel Baloş.
Am făcut o retrospectivă a anului 2021 în ceea ce priveşte agricultura.
„Anul acesta a fost foarte diferit de anii precedenţi. În primul rând, în 2020 a început pandemia de coronavirus care a creat probleme tuturora, nu numai agricultorilor. În al doilea rând, începutul anului nu a fost promiţător. Au fost puţine precipitaţii, aşa că producţia mare de grâu i-a surprins pe mulţi. A urmat un val de temperaturi ridicate şi o perioadă fără precipitaţii, ceea ce a influenţat negativ asupra producţiei de porumb. Am impresia că a fost cea mai mică producţie din ultimii 15 ani. În schimb, producţia de grâu, după cum am spus, a fost foarte bună. Recolta de floarea-soarelui, o cultură care nu are nevoie de prea multă îngrijire şi de multe investiţii, a fost foarte bună. În ceea ce priveşte sfecla de zahăr, recolta a crescut datorită precipitaţiilor din august-septembrie. Producţia de porumb a lăsat de dorit, mai ales în hotarul Toracului, în Banatul Central. Cele 2.500-2.700 kg pe iugăr abia acoperă toate cheltuielile. Pe lângă toate aceasta, în ultima fază avem preţuri foarte mari, cum nu au mai fost de mulţi ani încoace: cca 30 de dinari la grâu şi 60 de dinari la floarea-soarelui. Porumbul, în schimb, a costat în jur de 30 de dinari, iar acum are preţul de 26 de dinari. Ne-au surprins plăcut aceste lucruri. Totuşi, dacă avem în vedere că s-au scumpit motorina, piesele de schimb, materialul semincier şi îngrăşămintele minerale, trebuie să facem un calcul şi să ne gândim dacă am câştigat sau am pierdut”, ne-a spus Pavel Baloş.
Daniela BAKIĆ SCUMPIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 52 din 25 decembrie 2021– 1 ianuarie 2022
