Cu o carieră impresionantă, marcată de o dedicare neobosită față de valorile culturale românești, Ovidiu Cornilă a devenit o figură emblematică a literaturii contemporane. Director al revistei de literatură „Cuvânt românesc“ și realizator al emisiunii culturale „Destin românesc“ la Radio Tv ,,Unirea” din Viena, Ovidiu Cornilă a contribuit semnificativ la promovarea și susținerea culturii românești pe plan internațional. Prin activitatea sa prolifică a reușit să aducă în prim-plan esența literaturii românești și să o prezinte unui public larg și divers. De-a lungul carierei a primit numeroase premii și distincții care îi recunosc valoarea și impactul. Premiul pentru Volum de Autor la Festivalul Internațional de Poezie din Getafe, Madrid și prestigiosul Premiu ,,Benjamin Fundoianu” pentru poezie sunt doar câteva dintre acestea. Prin devotamentul său neclintit și pasiunea pentru literatură, Ovidiu Cornilă continuă să inspire și să contribuie la dezvoltarea și promovarea culturii românești în întreaga lume. Este, fără îndoială, un ambasador al culturii noastre care, prin munca sa neobosită, îmbogățește patrimoniul literar și cultural românesc cu fiecare zi.
Stimate domn, pentru a porni în această călătorie a cuvintelor și pentru a descoperi universul dumneavoastră creativ, am dori să începem cu o prezentare personală. Cine este Ovidiu Constantin Cornilă, dincolo de titlurile și realizările sale literare?
Un om deosebit de obișnuit, cu îngeri și demoni, strâns îmbrățișat cu viața, visător, îndrăzneț, niciodată îndeajuns de temător, ambițios, etern amant al muzicii clasice, al pescuitului și al surprizelor de proporții.
Ce a fost primul lucru care v-a atras atenția spre lumea literaturii și a culturii? Există vreun moment sau carte din acea perioadă care v-a marcat în mod special?
Au fost mai multe izvoare, ca să le spun așa: ,,Alice în țara minunilor”, Legendele Olimpului, Povești nemuritoare, spectacolele de la Casa de cultură din orașul natal, Roman, unde mergeam în fiecare săptămână la spectacole cu părinții. Acolo am făcut cunoștință cu folkul românesc, comedia etc. În plus, bunica de pe mamă a fost profesoară, iar mama educatoare. Au contribuit și ele temeinic la formarea mea culturală.
Cum a evoluat pasiunea dvs. pentru scris și pentru literatură de-a lungul anilor, până la decizia de a vă angaja în activități culturale și literare la nivel profesional?
Ca fiecare, am început să scriu poeme în grădina bunicilor din partea tatei, de la Târzia. Cred că eram în clasa a zecea. La început, a fost o joacă, apoi joaca s-a transformat în pasiune, mod de viață, misiune și apostolat cultural. Și, posibil, șirul acesta poate continua. Să vedem ce ne rezervă viața, dacă tot vorbim despre surprize…
Cum descrieți relația dvs. cu poezia? Care sunt temele sau motivele care revin frecvent în creațiile dvs. poetice?
A da o definiție poeziei este un hazard; probabil că o specie de realitate interioară infinită, acolo unde, ca alter ego, mă scufund în lumea senzațiilor, a trăirilor de culoarea celor pe care Georg Trakl, adicătelea Bacovia german le-a descris atât de unic…
Ați abordat proza scurtă în creațiile dvs. Cum vedeți această formă de exprimare literară și care credeți că sunt avantajele acesteia în transmiterea de emoții și idei complexe într-un spațiu compact?
Proza scurtă, în general, devine mai flexibilă în ceea ce privește înfățișarea obiectivă sau subiectivă a unei fraze, nu neapărat o înșiruire alegorică narativă sau peremptoriu sugestivă. Prin flexibil, înțeleg fluid, așadar, proza scurtă poate deveni un prieten neplictisitor pentru cei care imaginația un umblă cu versurile la braț.
Mariana STRATULAT
Articolul integral îl puteți citi în numărul 23 din 8 iunie
