Un destin înscris în memoria cuvântului

Există personalități a căror valoare depășește propria operă, prin contribuția durabilă la dezvoltarea culturii, afirmarea identității naționale și promovarea valorilor literare în circuitul internațional. Printre acestea se numără Ioan Baba, poet, jurnalist, publicist, traducător, lexicograf și istoric literar, care și-a dedicat viața creației, literaturii române și dialogului intercultural, construind punți spirituale între autori și literaturi de pe mai multe continente. Împlinirea vârstei de 75 de ani, la 25 noiembrie 2026, constituie un prilej de a omagia o operă impresionantă prin diversitate, amploare și recunoaștere internațională.

Popas în timp Născut la 25 noiembrie 1951, la Seleuș, în Banatul sârbesc, Ioan Baba și-a construit destinul intelectual păstrând o legătură profundă cu limba română, tradițiile și valorile spirituale ale locurilor natale. Prin muncă, perseverență și vocație, a ales să se dedice jurnalismului și literaturii, renunțând la perspectiva unei cariere diplomatice. Depășind granițele spațiului natal, s-a afirmat ca o personalitate de prestigiu în literatura română și sârbă, cu o operă apreciată pe plan internațional. Fidel rădăcinilor sale, a transformat identitatea culturală într-un punct de plecare spre universalitate.

Debutul editorial s-a produs în 1984, prin volumul „Popas în timp”, apărut la Editura „Libertatea” din Panciova, care a deschis drumul unei creații lirice diverse și originale. Au urmat „Preludiu imaginar” (1988), „În cuibul ochiului / U gnezdu oka” (1989), „Oglinda triunghiulară” (1990), „Poeme incisive” (1991), „Năzbâtii candide” (1994), „Inscripție pe aer” (1997), „Cămașa de rigoare” (1998), „ReversAvers” (1999), „Poemele D” (2002), „În urechea timpului” (2003), „Icoană din Balcania” (2004), „Aproapele dilematic” (2005), „Stare de țăndări” (2008), „Senzații cu amprentă” (2011), „Muzeul Dioram” (2011) și „Adevăruri bandajate / Obložene istine” (2013). Aceste volume dezvăluie ipostazele unui poet contemplativ, reflexiv, critic și inovator, preocupat de contradicțiile existenței, fragilitatea ființei și neliniștile omului contemporan. Metafora devine instrument de cunoaștere, iar originalitatea sa se afirmă și prin micropoeme le haiku și distihurile paradoxiste.

Unul dintre distihurile sale, „Seamănă în urmă / Să găsești în față”, sintetizează sugestiv crezul unui creator care, prin cărți și proiecte culturale, a construit valori menite să dăinuie dincolo de timpul său. O etapă importantă a consacrării a fost apariția antologiei „O sută și una de poezii”, la Editura Academiei Române din București, în 2020, confirmând locul autorului în literatura română contemporană. Volumul „Тако је – обрнуто” („Așa este – viceversa”), publicat la Novi Sad în 2021 și reeditat în 2023, i-a consolidat prezența în literatura sârbă, iar „Poeme hărăzite”, apărut la Editura Eubeea din Timișoara în 2024, dovedește continuitatea unei creații aflate în permanentă căutare.

Articolul integral îl puteți citi în numărul din 21 noiembrie 2026

Mariana STRATULAT