Pentru una dintre cele mai mari sărbători la creștini, Nașterea Domnului Iisus sau Crăciunul, pregătirile începem încă de la Sfântul Nicolae. Așteptăm cu drag vizita Preotul Ionel Savu care vine pe la casele noastre pentru a ne sfinți apa. Această apă are multiple utilizări în comunitate: oamenii beau din ea pentru sănătate, o folosesc în colacul de Sfântul Nicolae și a celui de Crăciun. Mai mult, o parte din această apă este oferită și găinilor, pentru a le asigura sănătatea.
Chiar în ziua de Sfântul Nicolae, punem într-un vas decorativ sau într-un ghiveci puțin pământ și semănăm grăunțe de grâu. Acesta este așezat la fereastră, unde grâul crește frumos și verde până la Crăciun. În apropierea Crăciunului, în centrul grâului verde care a crescut, așezăm cu grijă o lumânare.
Deși perioada dintre Sfântul Nicolae și Crăciun este de post, tradiția locală prevede sacrificarea porcilor și pregătirea specialităților precum cârnatul și slănina, alături de alte bunătăți, atât pentru zilele friguroase de iarnă, cât și, bineînțeles, pentru sărbători.
Conform tradiției, cu câteva zile înainte de Crăciun, se pune carnea la sărat, proces cunoscut în popor sub denumirea de „murare”. Se prepară un amestec din sare și usturoi, în care se introduce carnea pentru conservare. Gospodinele încep prin a face curățenie în toată casa, pregătind astfel locuința pentru partea cea mai plăcută – decorarea acesteia.
Odinioară, brazii naturali erau preferați, pentru că umpleau casa cu un miros specific și plăcut. În prezent, dacă nu alegem un brad cu rădăcină în ghiveci, optăm pentru unul artificial, care poate fi folosit mai mulți ani. În trecut, în regiunea noastră, bradul era împodobit cu vată ce imita zăpada, iar ca ornament se foloseau bomboanele colorate, învelite în staniol strălucitor, cunoscute sub numele de „fifiluțe”, aduse din România. Astăzi, fel de fel de decorații pot fi cumpărate din magazine.
Ileana BELU
Articolul integral îl puteți citi în numărul 51 din 23-30 decembrie
