Pe Natalia am întâlnit-o la una din numeroasele manifestări culturale organizate în satele românești de pe aceste meleaguri. A fost îmbrăcată în portul ei de la Jitcovița, și îi invita pe toți să guste din prăjiturile ei pe care le-a pregătit cu atâta suflet. Am avut ocazia să cunosc o femeie care atât de mult ține la portul ei și se mândrește de faptul că vorbește în limba mamei sale.
,,Sunt născută la Jitcovița (Serbia de Răsărit), trăiesc la Golubăț. Am fost la muncă provizorie în Austria, timp de 35 de ani, dar m-am întors în satul natal, pentru că iubesc satul meu. Păstrez cu sfințenie toate obiceiurile din sat, îmi place de portul meu pe care l-am moștenit de la mama mea.
Am îndrăgit tradițiile noastre din Valea Timocului, unde se vorbește românește. Eu mă duc cu portul meu, pe care îl îmbrac cu drag, și vizitez toate satele unde trăiesc români, căci toți vorbim aceeași limbă. Mă bucur foarte mult atunci când sunt invitată să particip la manifestări culturale organizate de români. Cu același drag îi invităm și pe românii de pe aceste meleaguri să vină la noi, în Valea Timocului, unde tot români sunt și vorbim aceeași limbă, doar că noi avem alte tradiții specifice locului unde trăim.
De la bunica mea am învățat să gătesc mâncăruri tradiționale românești, precum este mămăliga și brânza moale din lapte de vacă. Îmi place să pregătesc la cuptor pâinea din aluat fermentat. Sunt sigură că nu ați avut ocazia să încercați o plăcintă cu brânză așa cum pregătesc femeile noastre de la Jitcovița.
Silvia Mărgan
Articolul integral îl puteți citi în numărul 3 din 20 ianuarie
