Nu le strâng ca să am un număr, le strâng de drag

Când mergi la munte sau la mare peisajul îți fură ochii. În pusta bănățeană trebuie să fie ceva care face atât de specială această câmpie imensă și roditoare. Să fie gastronomia? Cu siguranță! Vorba strămoșească? Da, și aceasta! Galbenii și arginții care împodobeau fetele odinioară? Prea puțini au mai rămas! Cântecele și doinele? Deosebit de frumoase! Arta din costumele bănățene? Răspunsul este, toate acestea împreună! Dacă pentu cântat și recitat trebuie să ai talent, pentru arginți și galbeni trebuie să ai bani, pentru limba strămoșească puțină instruire. Însă realizarea costumelor înglobează toate acestea. Ele arătau iscusința, creativitatea și simțul artistic al fiecărei fete. Privitorul, ajuns în fața oricărei colecții de costume populare rămâne uimit, deoarece fiecare este o operă de artă în sine și în același timp o carte de vizită a femeii.


Am fost să scriu acest interviu cu Iuliana Dragalina, la recomandarea unei dăscălițe, care-mi cunoștea apetitul pentru frumos. Ceea ce am găsit mi-a depășit orice așteptare. Hotărâtă să zăbovesc nu mai mult de o oră, am plecat după jumătate de zi, cu sentimentul pe care-l am de fiecare dată când plec dintr-un muzeu de artă. De data aceasta, artă populară de cea mai mare finețe și frumusețe. Nu cred că fiecare femeie, care a cusut în mii de ore acele costume, voia să fie cea mai frumoasă, cred însă că fiecare își putea exprima sufletul, gingășia și frumusețea perfectă pe pânza care prindea viață în mâinile ei. Costumele, cusute de aceste harnice femei de odinioară, vorbesc astăzi de la sine.

Cum ați început să colecționați costume?

-Cum am început? Mie mi-a plăcut de mică, am jucat la școală în costum. Am făcut școala la Berini, am fost și la Bega la concurs. Mai ales că mama mea avea costume. Cumnata ei a cusut și costume pe bani. I-a cusut și ei. Am crescut între costume. Am dansat îmbracată și în haine de băieți la serbări. Eu am început să mai și cumpăr, dar m-am apucat târziu de asta. Am avut o prietenă care m-a ajutat și am strâns câte nici n-am vrut.
De câți ani colecționați?

-De prin anii 2016-2017. Le-am avut pe ale mele și m-am mulțumit cu ele până atunci. Le-am avut pe toate ale mamei mele, soacra mea mi le-a dat pe toate, deoarece fetele ei nu au fost interesate de costume.

Florina Ariana COLGIA

Pagină redactată de Sanela CHIȘEREU

Articolul integral îl puteți citi în numărul 33 din 17 august