Situate în mijlocul Oceanului Atlantic, aproximativ la jumătatea distanței dintre Europa și America, Insulele Azore constituie un arhipelag de origine vulcanică ce impresionează prin peisaje spectaculoase, biodiversitate și un echilibru rar între natură și intervenția umană. Dintre cele nouă insule, São Miguel se remarcă drept cea mai mare și cea mai reprezentativă, fiind supranumită „Insula Verde” datorită vegetației sale bogate și a climatului blând. Relieful modelat de activitatea vulcanică, lacurile de crater, izvoarele termale și contrastul cromatic al naturii creează un cadru aproape ireal, în care mitul și realitatea par să se împletească firesc. Acest spațiu insular nu este doar o destinație turistică, ci și o experiență culturală și senzorială profundă, în care tradițiile locale, modul de viață și respectul față de natură reflectă o identitate aparte, conturată de-a lungul secolelor.
Insulele Azore, răspândite în inima Atlanticului, la jumătatea drumului dintre Europa și America, reprezintă un refugiu unic al naturii neatinse. Dintre acestea, São Miguel, cunoscută și sub numele de „Insula Verde”, este cea mai pitorească și cea mai mare dintre cele nouă insule de origine vulcanică. Înainte de a ajunge, mi s-a spus că este un loc modelat de vulcani într-un peisaj de o frumusețe de nedescris, unde realitatea se transformă ușor în mister. Când am sosit, am avut senzația că am pășit pe rămășițele a ceva măreț. Timp de mii de ani, Azorele au trăit în umbra mitului Atlantidei. Potrivit legendei, Insulele Azore, risipite în mijlocul Atlanticului agitat, ar reprezenta vârfurile unui continent misterios scufundat. De fiecare dată când priveam spre orizont, simțeam prezența unei civilizații pierdute.
În timpul șederii de trei zile pe insula São Miguel, am condus pe drumuri șerpuitoare, în timp ce mirosul de pământ umed și de ocean îmi umplea plămânii, iar de-a lungul fiecărei poteci hortensiile albastre și albe îmi însoțeau pașii. Această insulă este, înainte de toate, o poveste despre apă și foc, iar cele trei lacuri cele mai spectaculoase ale sale mărturisesc forța naturii. Apogeul experienței a fost la punctul de belvedere Vista do Rei. Acolo, în fața ochilor mei, se întindea craterul vulcanului Sete Cidades (tradus „Șapte Orașe”). Două lacuri, unul verde și unul albastru, sunt separate de un dig natural format în craterul vulcanic. În acea liniște, mi-am amintit legenda prințesei și a păstorului ale căror lacrimi au umplut craterul. În partea centrală a insulei m-a impresionat lacul Lagoa do Fogo („Lacul Focului”), sălbatic, neatins și învăluit într-o atmosferă de rezervație naturală protejată. Când ceața s-a ridicat, lacul strălucea într-o culoare turcoaz, înconjurat de pereți abrupți, aproape verticali ai craterului. Am coborât pe o potecă îngustă până la mal, simțindu-mă ca și cum aș fi descoperit un colț ascuns al planetei noastre.
Senka D. Pavlović Čotrić
Articolul integral îl puteți citi în numărul 14 din 4 aprilie 2026
