Stockholm este un oraș în care nu te îndrăgostești la prima vedere. La naștere pare rece, monocrom, neatractiv și lipsit de emoție, dar cu cât îl cunoști mai bine, cu atât mai mult „îți intră sub piele”. Este, fără îndoială, unul dintre cele mai neobișnuite locuri de pe planetă, deoarece este așezat pe stâncă și roci, pe numeroase insule și pe țărmurile golfurilor marine, strâmtorilor, râurilor și lacurilor, astfel încât de multe ori nici nu știi dacă ești pe uscat sau deasupra apei, precum și despre ce întindere de apă este vorba. Între blocurile de locuințe se află numeroase parcuri, aliniamente de copaci, rozarii și peluze. Pe străzi nu există aglomerație, zgomot sau nervozitate, deoarece viața se desfășoară calm și liniștit.
De-a lungul majorității arterelor orașului există piste pentru bicicliști și trotinete electrice, care au devenit unul dintre principalele mijloace de transport. În multe locuri trotinetele pot fi închiriate și sunt folosite de toți – bătrâni și tineri, locuitori și turiști, oameni de afaceri și amatori de plimbări. Neobișnuit mi s-a părut un grup de trei bărbați, evident migranți, care se deplasau pe o singură trotinetă, în urcare, pe o stradă destul de abruptă, dar vehiculul electric a rezistat totuși cu succes.
O trotinetă închiriată am văzut-o aruncată în mare, iar alta împinsă în iarbă înaltă. Pentru cine vine din Serbia, capitala Suediei este în plus „neobișnuită”, deoarece este atât de ordonată și curată încât pare un magazin „IKEA”: nu poți vedea nicio fațadă degradată sau neîngrijită, acoperișuri stricate, graffiti pe ziduri, afișe puse unde nu le este locul sau hârtii pe stradă. Apa lacurilor din centrul orașului este atât de curată încât pe suprafața ei înfloresc nuferi, iar în adâncuri trăiesc raci.
Senka D. PAVLOVIĆ ČOTRIĆ
