Cea mai dragă recunoaștere vine de la copii
Scriitorul și juristul Aleksandar Čotrić s-a născut în 1966, la Loznica. Locuieşte în Panciova din anul 2019. Este deputat în Parlamentul Republicii Serbia și membru al Grupului de prietenie cu România. Scrie aforisme, proză scurtă, critică literară, poezii pentru copii și alcătuiește antologii de umor și satiră, în special de aforisme, inclusiv Antologia aforismului românesc „Miere și otravă” (2021). Două dintre cărțile sale de aforisme au fost traduse în limba română: „Incizii rapide” (2007) – aforisme (selecție și traducere de Goran Mrakić), la Timișoara, și „Cartea neagră” – aforisme alese, în traducerea lui Valeriu Butulescu. Pe lângă numeroasele distincții din Serbia, este laureat al unor premii literare la Festivalurile de umor și satiră „Mărul de Aur” din Bistrița și „Calul Verde” din Timișoara, precum și al distincției „Sapient Piroboridava” pentru aforism, la cel de-al V-lea Festival Internațional de Aforisme din orașul Tecuci, România, în 2021.
Sunteți laureat al premiului „Radoje Domanović” al Uniunii Scriitorilor din Serbia pentru Antologia aforismului francez „Triumful spiritului”. Cât de provocatoare a fost munca la o asemenea lucrare?
Munca la Antologie a reprezentat o mare satisfacție, deoarece am selectat aforisme, reflecții și citate ale unor mari gânditori precum Pascal, Voltaire, La Rochefoucauld, Descartes, Flaubert, Molière… Frazele lor au modelat durabil civilizația mondială și au fost un model și un imbold pentru generații întregi de-a lungul secolelor. Franța a oferit un impuls major progresului mondial prin iluminismul său, iar Revoluția Franceză a avut un rol emancipator excepțional în dezvoltarea societății umane. Literatura și filosofia franceză au o tradiție îndelungată și o reputație solidă în întreaga lume. Cel mai mare număr de laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură provine din această țară – nu mai puțin de 17. Spiritul galic este o sintagmă care exprimă acea iradiere magică a culturii franceze asupra întregii lumi, iar aforismul ocupă un loc aparte în panteonul acestui spirit. Atât Serbia, cât și România au beneficiat, de-a lungul unei mari părți a istoriei lor, de un sprijin neprețuit din partea Franței, iar numeroși intelectuali sârbi și români au considerat Franța drept a doua lor patrie, iubind limba franceză ca pe propria limbă maternă. În Antologia aforismului francez sunt incluși și autori născuți și formați în România – Emil Cioran și Eugen Ionescu – care, prin opera lor remarcabilă, au îmbogățit literatura și filosofia română, franceză și universală.
Recent ați publicat Antologia aforismului sârb „Sărat și iute”, în care ați prezentat aforistica sârbă de-a lungul a două secole. Cum apreciați statutul aforismului sârb în plan internațional?
Consider că aforistica sârbă, prin numărul autorilor și calitatea operei lor, aparține chiar vârfului european. Acest lucru este confirmat și de opiniile cunoscătorilor acestui gen literar din Europa, printre care se numără și scriitorul român Valeriu Butulescu, care, în recenzia cărții, subliniază că „umorul, veselia și sarcasmul aforiștilor sârbi l-au cucerit imediat”. „Am simțit nevoia să traduc în română o selecție amplă, care ulterior s-a transformat în cartea «Din aforistica sârbă», bine primită de cititorii noștri. Aforismele sârbești sunt sincere, vesele, convingătoare, antirăzboinice și conțin un mesaj profund umanist. Ele sunt, totodată, bogate tematic, cu tentă politică, critice, iar valoarea lor aparte constă în spiritul lor. Serbia are cu ce să se mândrească și ce să aducă în marea familie europeană”, afirmă Butulescu.
Prin cele peste 3.500 de aforisme și semnate de 166 de autori, am încercat să cartografiez un spațiu spiritual care depășește granițele statale. În volum sunt reprezentați creatori sârbi din Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Croația, România, Austria, dar și din Franța, Marea Britanie, Elveția și Statele Unite.
Interviu realizat de Valentin MIC
