Gestul nostru editorial, harta poetică Vasile / Vasko Popa, „Cerul din pahar”, apărută în octombrie 2002, Colecția Lumina 2002 în ediția bibliofilă „Tezaur” [primele 55 de exemplare sunt numerotate], cu prefața noastră „O plachetă de versuri menită istoriei literare” (poeziile sunt redate și în manu propria iar cele sârbești sunt traduse în românește) din care cercetătorul exhaustiv al poeziei lui Vasko Popa va concluziona că din unele poezii sau versuri scrise în românește va germina opera poetică ulterioară scrisă numai în limba sârbă, este fortificat și în scrierea prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu care afirmă că: ,,paradoxismul – curent literar ce are în panoul central al principiilor sale estetice, într-adevăr, conjugarea la moduri lirice, epice, dramaturgice a paradoxurilor lumii (în primul rând, ale „lumii geopolitice“, „conjugare“ confundată adeseori cu crearea / culegerea de paradoxuri) de după cel de-al doilea război mondial – se relevă ca reacţie antifascistă / antihitleristă şi antistalinistă, ca expresie estetică irepresibilă împotriva dictaturilor comuniste de orice tip, ca expresie estetică angajând reacţia de cel mai înalt rafinament stilistic / semantic la cenzuri (stalinist-comuniste, ceauşiste, neostaliniste etc.).
Cam tot după cinci decenii, în aprilie 1998, în urma unei prezentări a scriitorilor români la Asociaţia Scriitorilor din Serbia, în vestitul cartier de viaţă boemă Skadarlija, la Restaurantul „Bailoni” din Belgrad, la un pahar de vorbă, am povestit unor scriitori sârbi, miniștrii și diplomaţi români că tocmai aci, la întâlnirile conviviale ale studenţilor români, Nani, cum îi ziceau lui Vasile / Vasko Popa, își citea poeziile scrise cu un pix cu două „inimi” – roșie și albastră.
Articolul integral îl puteți citi în numărul din 29 august 2026
IOAN BABA
