La douăzeci de ani de la debutul editorial, scriitoarea de expresie românească din Banatul sârbesc, din Regiunea Autonomă a Românilor, Voivodina, Novi-Sad – Serbia, Mariana Stratulat, în prezent, numită pe importanta funcţie de director al Casei de Presă şi Editură „Libertatea” este o foarte cunoscută şi apreciată poetă, prozatoare şi ziaristă în arealul demografic în care trăieşte şi crează, dar și mai larg.
În cronica de faţă analizând pe larg romanul său, „Fiorela” vom semnala doar realizările sale din genul epic.
A debutat în acest domeniu cu volumul de proză scurtă „Masca de aur” (2004), după care i s-au mai tipărit tot la Editura „Libertatea”, romanul „Nelinişti şi speranţe” (2005), „Aventurile lui Alex” (2009) – roman pentru copii. De asemenea, i s-a publicat în România romanul „Viză pentru şapte zile”, la Editura Banatului Montan, Reşiţa, 2008.
Cercetător ştiinţific prodigios, istoric şi critic literar remarcabil, ieşanca Catinca Agache, în volumul său de referinţă „Literatura română din Voivodina”, Editura „Libertatea”, Panciova, 2010, consacră operei Marianei Stratulat o secvenţă analitică substanţială şi semnificativă, care, prin incontestabila ei valoare, ne obligă a evidenţia câteva dintre consideraţiile critice pertinente, formulate despre proza autoarei în discuţie.
La prozele scurte din volumul „Masca de aur” remarcă cu justeţe „o bună cunoaştere a psihologiei umane”, ştiinţa de a „contura mediul rural multietnic în care trăieşte” şi faptul că „sunt scrise într-o curată limbă românească”. Referitor la romanul „Nelinişti şi speranţe” relevă „scriitura modernă, atractivă”, „ritmul alert”, „dens de dialoguri”.
Această ediţie a romanului „Fiorela” cuprinde şi două postfeţe semnate de prof. Elena Lelea şi de scriitoarea Eugenia Bălteanu.
Postfaţa profesoarei Elena Lelea, cu titlul explicit „O poveste a sentimentelor umane”, precizează, înainte de toate, tematica delicată, subtilă, pretenţioasă şi puternic solicitantă, a romanului: „Romanul „Fiorela” este o poveste a sentimentelor umane, pozitive şi negative, o luptă dintre cele două tipuri de simţiri, generată de o împletire de evenimente, care, trecute sau prezente, leagă personajele între ele. Tipul de sentiment învingător este cel negativ, format din ură şi răzbunare”.
Aproape în totalitate, spaţiul tipografic este ocupat apoi de un succint rezumat al subiectului arborescent al cărţii, o veritabilă încrengătură evenimenţială incitantă, şocantă, extraordinar de greu de urmărit în labirintica ei arhitectură epică.
Victor RUSU
(Revista de cultură „Caligraf”, Drobeta-Turnu Severin)
integral îl puteți citi în numărul 44 din 29 octombrie
