În preajma Jocurilor Olimpice de Vară de la Paris 2024 ne-am propus să reamintim de faptul că în urmă cu 52 de ani flacăra olimpică, în itinerarul ei spre München și Germania, a fost purtată cu mândrie și entuziasm de 320 de spirtivi exemplari prin spațiul ex-iugoslav, cu popasuri de întâmpinare festivă și de neuitat prin Banatul de Sud, capitala Belgrad, o parte a regiunii Srem, municipiul Novi Sad și Bačka până la frontiera cu Ungaria.
De fiecare dată, în anul olimpic, itinerarul flăcării olimpice este o senzație aparte. Oriunde s-ar organiza Jocurile Olimpice, flacăra aprinsă de razele solare totdeauna pornește din Grecia și templul Zeiței Hera, soția lui Zeus, importantă nu doar în mitologia elenă, ci și în spiritul universal, pentru că Platon, marele poet din Hellada, i-a atribuit divinitatea htonică de protectoare a lumii. Anul acesta, flacăra olimpică a parcurs, pe parcursul a 11 zile, mii de kilometri și a fost purtată de 600 de purtărori prin Grecia. A traversat apoi Marea Mediterană până la Marsilia, de unde și-a continuat itinerarul încă 68 de zile prin 450 de localităţi din ținuturile Franței. La 26 iulie, oficial va fi predată organizatorilor de la Paris în cadrul ceremoniei de inaugurare a celei de-a 33-a ediţii a Jocurilor Olimpice de Vară 2024, în timpul cărora, ca simbol al împreunării și speranței, îi va ilumina nu doar pe cei mai buni sportivi din lume, ci întregul mapamond.
Pentru că Jocurile Olimpice Antice s-au desfășurat timp de aproape 1.200 de ani, traversăm timpul în mod subit și reliefăm doar reînvierea acestora în era modernă de către Pierre de Coubertin la Atena în anul 1896, când au devenit Jocuri Olimpice de Vară. Surprinzător este faptul că Regele Serbiei Aleksandar Obrenović a fost unicul șef de stat străin care a vizitat oficial acele competiții.
Ioan BABA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 29 din 20 iulie
