Spiritualitate/Ecumenism

O curiozitate mai puțin cunoscută a Banatului

O curiozitate mai puțin cunoscută a Banatului

La Biserica Ortodoxă Română din Glogoni se păstrează o relicvă deosebită: veșminetele Cuvioasei Maici Parascheva, primite cadou de la Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se găsesc moaștele Sfintei Parascheva

Unul dintre simbolurile comunității românești din Glogoni este edificiul Bisericii Ortodoxe Române. La începutul secolului al XIX-lea, enoriaşii ortodocşi români din Glogoni aparțineau de Parohia Ortodoxă din Sefcherin. Parohia Ortodoxă din Glogoni a fost înfiinţată în 1806, când a fost ridicată şi prima biserică. Al doilea edificiu ecleziastic a fost ridicat în anul 1848, iar cel actual, pe locul celui vechi, în anul 1911, având hramul Adormirea Maicii Domnului. Iconostasul acestei biserici a fost pictat de Jovan Popović. Primul paroh ortodox al Glogoniului a fost Isac Teodorovici (1806-1813), originar din Şipeţ, azi în România. Dintre preoţi, demn de menţionat este Martin Petrovici (Martinian Moraru), originar din Uzdin, paroh între anii 1837-1841. Despărţirea bisericească a avut loc pe timpul Preotului Vasile Bosică (1854-1905), Parohiei din Glogoni fiindu-i afiliaţi şi românii ortodocşi din Iabuca, situaţie care s-a menținut până în zilele noastre. Realizările cele mai notabile le-a avut Valeriu Perin (1905-1942), pe timpul căruia s-a ridicat biserica actuală, iar cea mai lungă perioadă a fost Preot Iulius Zgârgea (1942-1997), care de altfel deținea și funcția de Protopop al Panciovei. După aceea, Parohia din Glogoni şi filia Iabuca au fost păstorite de Preotul Roman Hegean, originar din Ofcea.

Cuvioasa Maică Parascheva

Una din curiozitățile acestei biserici constă în faptul că în ea se păstrează, ca o adevărată relicvă, veșmintele Cuvioasei Maici Parascheva, una dintre cele mai respectate sfinte ale lumii ortodoxe. Veșmintele au fost primite cadou de la Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se păstrează moaștele acestei sfinte. Cuvioasa Parascheva a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea, fiind originară din Asia Mică, dintr-o familie de oameni înstăriți. După moartea părinților, și-a împărțit moștenirea care i-a revenit săracilor, iar ea s-a dedicat vieții duhovnicești. În urma vizitei la Constantinopol, a petrecut cinci ani în mânăstirea Maicii Domnului din Heracleea, în Pont, în nordul Asiei Mici, după care a plecat spre Țara Sfântă, unde s-a stabilit la o mănăstire de călugărițe, în deșertul Iordanului. Spre sfârșitul vieții s-a întors în ținutul natal. După moarte, moaștele ei au fost mutate în mai multe locuri, printre care și Belgrad, pentru ca în final, în anul 1641, să fie aduse la Iași, fiind depuse la Mânăstirea Sfinții Trei Ierarhi, iar mai târziu în Catedrala Mitropolitană, unde se găsesc și azi.

Dr. Mircea MĂRAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 40 din 2 octombrie 2021