Pentru cea mai mare și mai fericită sărbătoare a Sfintelor Paști, creștinii de la noi din sat se pregătesc cu câteva săptămâni înainte. Gospodinele deretică prin casă, se face curățenia de primăvară, se plantează panseluțe și alte flori, care sunt mai rezistente la temperaturi scăzute și care știu să ne surprindă și în zilele lui Prier. Preotul nostru, Ionel Savu, pleacă din bun timp să sfințească apa în casele creștinilor. Această apă o lăsăm la o parte, într-o sticluță, și punem din ea în bucatele pe care le preparăm de Paște, precum și în aluatul pe care îl frământăm pentru colacul pe care îl punem în mijlocul mesei.
Toată săptămâna de după duminica Floriilor și până la Paște, îi spunem Săptămâna Mare. La Joia Mare, dimineața, punem apă potabilă în două cești sau în două pahare noi, pe care le ornamentăm cu flori din grădină: zambile, viorele, lalele. Aceste pahare le aranjăm pe tavă decorată cu un șervețel frumos brodat, după dorință. După care măturăm curtea unde sunt păsările de casă și ducem gunoiul, pentru a fi totul curat de sărbători. Pe urmă mergem în grădină și semănăm castraveți, din semințe pregătite în prealabil, pentru că se crede că acești castraveți, semănați la Joia Mare, dau un rod mai bun și sunt mai gustoși.
Celelalte semințe de grădină le păstrăm până în ziua de întâi mai, atunci când le semănăm. Apoi, trecem în bucătărie și pregătim prăjituri tradiționale pentru Paște, care se pot păstra mai multe zile, cum sunt: fursecuri cu unt („dale lipice” sau „țucumice”, așa cum le spune la Petrovasâla). Mai se fac și frusecuri fragede, napolitane cu umplutură de nucă, bineînțeles, pâine albă și „stangle” cu nuci. Așa ajunge seara și pregătim ouăle pe care le vopsim a doua zi, adică la Vinerea Mare.
Adunăm frunze de țelină, trifoi, pătrunjel, păpădie, cu ele ornamentăm ouăle și le legăm în ciorap. De asemenea, pregătim și coji de ceapă pentru vopsit, dar și șevețele convenabile pentru tehnica decoupage pe ouă.
Ileana BELU
Articolul integral îl puteți citi în numărul 67 din 15 aprilie
