Octombrie sau Brumărel este a zecea luna a anului în calendarul Gregorian care anunță venirea sezonului rece. Începe să cadă bruma, ceea ce ne spune că este timpul să facem pregătiri pentru iarnă.
Bătrânii mai cred și acum că dacă frunzele pomilor se îngălbenesc și cad repede este un semn că anul ce urmează va fi roditor. Dacă plouă mult în octombrie, va fi vânt puternic în decembrie, iar dacă e multă brumă sau chiar zăpadă în această lună, în ianuarie va fi timp frumos.
Sărbătorile din luna octombrie
Sărbătorile din luna octombrie sunt:
1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului
2 octombrie – Sfântul Ciprian
14 octombrie – Sfânta Cuvioasă Parascheva;
18 octombrie – Sfântul Apostol și Evanghelist Luca (Lucinul);
25 octombrie – Ajunul lui Sâmedru (Moșii de Toamnă);
26 octombrie – Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir (Sâmedru);
27 octombrie – Sfântul Dimitrie Basarabov.
Acoperământul Maicii Domnului
Acoperământul Maicii Domnului este prima sărbătoare de cruce roșie din calendarul creștin ortodox al lunii octombrie, cunoscută și sub denumirea de Pocroave.
În această zi fetele se roagă Sfântului Procroavă pentru podoaba capilară deasă. Nu se taie părul, nu trebuie aruncat și nici ars, fiindcă poate fi luat de vrăjitoare sau de oamenii răi, care fac diverse farmece. Se spune că fetele care sunt împodobite astăzi pentru nuntă au parte de o căsnicie lungă și fericită. Se ține post. De Procoave credincioșii țin post, fiindcă astfel sunt feriți de boli, de înec sau de supărări. Gospodinele își servesc rudele și oaspeții cu plăcinte de post, umplute cu mere sau cu dovleci.
Sfântul Ciprian – minunile vrăjitorului devenit episcop
Sfântul Ciprian, care a trăit în timpul împăratului Diocleţian (284-305), a fost vrăjitor, filosof şi slujitor al zeului păgân Apolo din Antiohia Siriei. Oamenii îl cinstesc pe 2 octombrie pentru partea luminoasă a vieţii sale: convertirea la creştinism, viaţa închinată slujirii lui Hristos şi pentru cununa de martir pe care a primit-o în vremea când era episcop.
Despre Ciprian, cărţile bisericeşti spun că a fost un vrăjitor iscusit: putea să pornească vânt, tunete şi ploi, să distrugă câmpurile, să rănească oamenii şi chiar să vorbească cu morţii. Pe mulţi i-a ucis cu otrăvuri şi cu farmece, a înjunghiat copii drept jertfă pentru diavoli şi a învăţat oamenii la vrăji rele. Dar viaţa i s-a schimbat cu totul când a încercat să-şi dovedească puterea farmecelor împotriva fecioarei Iustina.
S-a botezat creştin
Ciprian a încercat să facă vrăji pentru Iustina, pus de un tânăr păgân. Aglaid s-a îndrăgostit de Iustina şi dorind să o ia de soţie, cere ajutorul vrăjitorului Ciprian pentru că a fost respins de fecioară. Se spune că Ciprian a trimis succesiv la Iustina diavoli care s-o facă să-l placă pe Aglaid, însă vrăjile au rămas fără efect, căci ea le alunga cu rugăciune, post şi semnul sfintei cruci. În urma acestor zadarnice eforturi, Ciprian a cunoscut înşelarea în care se afla şi s-a botezat. El a fost hirotonit preot, iar mai târziu episcop în Cartagina. Însă, în timpul persecuţiei poruncite de Decius împotriva creştinilor, lui Ciprian şi Iustinei le-au fost tăiate capetele. Pentru că au fost martirizaţi odată, în anul 304, sunt şi pomeniţi în aceeaşi zi, pe 2 octombrie.
Eufrozina GREONEANȚ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 40 din 2 octombrie 2021
