Într-o perioadă în care tot mai mulți tineri aleg să plece din mediul rural, există și exemple care demonstrează contrariul – oameni care cred în potențialul agriculturii și luptă pentru modernizarea acestui domeniu. Despre realitatea de astăzi, provocările și perspectivele agriculturii am stat de vorbă cu Goran Eror, jurnalist și președinte al asociației „Poljoprivrednik nove generacije”, un susținător activ al tinerilor fermieri din Serbia.
Cum ați evalua poziția actuală a tinerilor agricultori în Serbia?
Poziția tinerilor fermieri din Serbia rămâne una provocatoare și dificilă. Pe de o parte, interesul pentru rămânerea în mediul rural și dezvoltarea unei activități agricole proprii este în scădere, iar pe de altă parte, cei care aleg acest drum se confruntă cu numeroase obstacole – de la lipsa capitalului inițial, până la incertitudinea pieței și efectele schimbărilor climatice. Este încurăjător faptul că, în ultimii ani, în mass-media se vorbește tot mai mult despre importanța tinerilor în agricultură, însă este nevoie de măsuri concrete și de sprijin pe termen lung.
Care a fost principalul motiv pentru înființarea asociației „Poljoprivrednik nove generacije”?
Motivul principal a fost sprijinirea tinerilor care activează în agricultură și crearea unui spațiu de colaborare și conectare între aceștia. Ne-am dorit să facilităm schimbul de experiență, să încurajăm educația și să consolidăm poziția lor prin acțiuni comune. În același timp, am vrut să demonstrăm că agricultura poate fi un domeniu modern, profitabil și cu perspective reale de dezvoltare. Astăzi, asociația reunește 85 de membri care lucrează peste 15.000 de hectare de teren agricol. Am participat la cele mai importante târguri europene, am reprezentat Serbia la G7 Agro în Sicilia și am organizat numeroase conferințe și dezbateri, devenind un actor relevant pe scena agricolă din Balcani. Acestea sunt rezultate importante, iar activitățile vor continua și în viitor.
Cu ce provocări se confruntă cel mai des agricultorii în prezent?
Printre cele mai mari provocări se numără fluctuațiile prețurilor de achiziție, costurile ridicate de producție, schimbările climatice și lipsa forței de muncă. De asemenea, există dificultăți administrative și acces limitat la tehnologii moderne, în special pentru fermele mici. Toate acestea generează incertitudine și îngreunează planificarea. Schimbările climatice reprezintă, probabil, cea mai mare provocare a prezentului, iar adaptarea necesită îmbinarea cunoștințelor, competențelor și tehnologiilor moderne, pentru a realiza economii și a supraviețui în aceste condiții geopolitice turbulente.
Virginia PUIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul din 25 aprilie 2026
