„Satul meu, vatră aleasă” – O seară dedicată memoriei și culturii românilor din Nicolinț

Sâmbătă, 15 august, la Nicolinț, a avut loc prezentarea de carte „Satul meu, vatră aleasă”, eveniment dedicat valorificării istoriei, tradițiilor și memoriei comunității românești din această localitate. Manifestarea a fost organizată de Asociația de Femei „Pro Art” din Nicolinț, Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina și Școala Elementară „2 Octombrie” din Nicolinț.


În cadrul evenimentului au fost prezentate mai multe volume care abordează, din perspective diferite, istoria, cultura, tradițiile și memoria satului românesc din Banatul sârbesc.
Prezentarea a fost deschisă de dr. Eufrozina Greoneanț, care a adresat un cuvânt de bun venit oaspeților și oficialităților prezente. Printre invitați s-au numărat Daniel Bala, șef ad-interim al misiunii diplomatice la Consulatul General al României la Vârșeț, Marinel Negru, profesor la Facultatea de Învățători din Belgrad, Daniel Răduț, președintele Fundației „Protopop Traian Oprea”, Sorin Ianeș, vicepreședintele Fundației „Protopop Traian Oprea” din Vârșeț, precum și Marin Gașpăr, redactor-șef al Editurii „Libertatea”.
Primul volum prezentat a fost lucrarea Eufrozinei Greoneanț, „Tradiție și memorie familială – studiu de caz: localitatea Nicolinț din Banatul sârbesc”, prezentată de prof. univ. dr. Otilia Hedeșan. Vorbitoarea a subliniat importanța cercetării realizate de autoare și locul acesteia în dezvoltarea etnologiei și folcloristicii românilor din Voivodina.
Otilia Hedeșan a remarcat faptul că lucrarea, publicată la „Libertatea” în 2014, se înscrie în activitatea celei de-a treia generații de etnologi și folcloriști ai comunității românești din Voivodina, generație care continuă preocupările unor înaintași precum profesorul Radu Flora. Cercetarea Eufrozinei Greoneanț se concentrează asupra unor oameni ai satului care, deși nu au avut parte de multă școală, au păstrat o memorie extraordinară și au devenit adevărate surse de istorie orală. Printre persoanele ale căror mărturii au fost valorificate se numără Paraschiva Agadișan și Gheorghe Cenușă, ale căror povești de viață, despre familie, cusut și țesut, contribuie la reconstituirea unei lumi tradiționale aflate în schimbare.
Un alt volum prezentat a fost „Pagini de istorie culturală”, semnat de Gheorghe Bosioc. Recenzia realizată de dr. Valentin Mic, redactor-șef al Casei de Presă și Editură „Libertatea”, a fost citită de Magdalena Lukić.
În centrul prezentării s-a aflat contribuția culturală a formațiilor artistice din Nicolinț. Un capitol important al volumului este consacrat activității corale, ale cărei începuturi sunt legate de biserică și de sprijinul preoților. Cartea urmărește evoluția corului de-a lungul unor perioade istorice diferite și amintește dirijori precum Nicolae-Nică Bosioc, Traian Petcu, Petru Potoceanu, Ion Matei, Octavian Trifu, Nicolae Vârzoc, Trifu Pincu, Florian Mărgan și Gheorghe Nicolaievici.
O atenție deosebită este acordată și Fanfarei „Doina”, formație care a rămas puternic întipărită în memoria locuitorilor din Nicolinț, precum și dezvoltării orchestrei. Volumul, s-a subliniat în cadrul prezentării, depășește caracterul unei simple istorii a amatorismului artistic, devenind o cronică a rezistenței culturale a comunității românești din Nicolinț. Limba, cântecul, muzica, biserica, școala și tradiția apar ca elemente care au contribuit împreună la păstrarea identității comunității.
Dr. Traian Căcina a prezentat „Monografia Parohiei Nicolinț”, lucrare apărută în anul 2006, spre sfârșitul activității preotului și protopopului Andrei Turcoane care a lăsat în urmă o importantă mărturie despre istoria parohiei.
Volumul reunește informații despre trecutul geografic și istoric al localității, despre venirea familiilor din Cacova și despre evoluția satului Nicolințul Mic și Nicolințul Mare. O parte importantă a cercetării este dedicată arhivei bisericești, care oferă registre, nume și date referitoare la botezuri, cununii și decese. Printre numele de familie menționate în documentele vechi se regăsesc Pincu, Cinci și Mateiaș, atestate încă din secolul al XVII-lea. Lucrarea prezintă, de asemenea, istoria construirii bisericii și evoluția parohiei de-a lungul timpului.
Cartea Liei Magdu, „În amurg”, a fost prezentată de drd. Mariana Stratulat, director al Casei de Presă și Editură „Libertatea”. Volumul a apărut la două edituri, „Libertatea” din Panciova și „Augusta” din Timișoara.
În prezentarea sa, Mariana Stratulat a evidențiat caracterul memorialistic al cărții, prin care autoarea reconstituie lumea satului natal. Casa părintească, copilăria, școala, biserica, ulițele, grădinile, sărbătorile, jocurile copilăriei și oamenii apropiați ocupă un loc important în această rememorare. Familia, alături de biserică și sărbători, reprezintă unul dintre principalele repere ale volumului.
„În amurg” depășește însă granițele unei simple autobiografii, dobândind valoare documentară. Cartea poate fi citită atât ca mărturie personală, cât și ca document despre o epocă, despre intelectualitatea românească din Serbia și despre trecerea timpului. În același timp, ea vorbește despre nevoia omului de a păstra și transmite mai departe ceea ce timpul amenință să șteargă din memorie.
Pentru a exemplifica unul din obiceiurile vremurilor trecute denumite „La rob”, descrise foarte plastic în volumul amintit, a fost adusă o păpușă din colecția Silviei Gaita și Cristian Turcoane, îmbrăcată cu haine caracteristice pentru acest moment important pentru tinerii din localitate. Fetele și feciorii se întâlneau pe cărarea ce ducea la gară, umbrită de bătrânii plopi, acest loc numindu-se „La rob”. Aici se înfiripau noi simpatii iar cele deja existente se aprofundau, se stabilea cine cu cine va juca duminică în horă și se dezvăluiau alte mici secrete caracteristice vremurilor trăite.
O altă parte a evenimentului a fost dedicată cercetărilor etnografice realizate de studenții Școlii de Înalte Studii pentru Educatori „Mihailo Palov” din Vârșeț. Conf. univ. dr. Eugen Cinci a prezentat cele trei volume reunite sub titlul „Contribuții la cercetările etnografice ale românilor din Serbia – Poveștile și jocurile copilăriei”.

Articolul integral îl puteți citi în numărul din 22 august 2026

Magdalena LUKIĆ