Romanța, cu farmecul ei inconfundabil, cu eleganța, melancolia și emoția pe care le poartă de generații, a răsunat și în acest an la Vârșeț și Zrenianin, în două seri dedicate frumuseții și nobleții cântecului românesc. Festivalul tradițional de romanțe, organizat de Orchestra de Muzică Populară a Românilor din Voivodina, Societatea Românilor „Bega” din Zrenianin și Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, a reunit interpreți din Serbia și România într-un program de înaltă ținută artistică. Realizată cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, manifestarea și-a reafirmat rolul important în păstrarea și promovarea romanței, dar și în transmiterea către noile generații a sensibilității și a valorilor pe care acest gen le poartă.
Prima seară a avut loc la Vârșeț, pe 25 septembrie, în sala Teatrului Național „Sterija”, iar două zile mai târziu, manifestarea a continuat la Zrenianin. În ambele orașe, soliștii au fost acompaniați de Orchestra de Muzică Populară a Românilor din Voivodina, sub conducerea maestrului Roman Bugar.
Seară de eleganță și rafinament muzical la Vârșeț
Prima seară a festivalului a avut loc la Vârșeț, în sala Teatrului Național „Sterija”, unde muzica și cuvântul s-au împletit într-un spectacol de ținută. Orchestra de Muzică Populară a Românilor din Voivodina, sub bagheta dirijorului mr. Roman Bugar, a conferit întregii seri eleganță și sensibilitate, susținând cu profesionalism interpreții și dând fiecărei romanțe culoarea și sensibilitatea necesare.
Seara de romanțe de la Vârșeț a fost onorată de prezența numeroaselor oficialități și personalități ale vieții publice, culturale și bisericești.
Au fost prezenți dr. Valentin Ardelean, președintele Consiliului Național al Minorității Naționale Române, dr. Traian Căcina, vicepreședinte al CNMNR și responsabil pentru Cultură și Învățământ în Executivul orașului Vârșeț, precum și membrii CNMNR Daniel Răduț, coordonator pentru Uzul Oficial al Limbii, Mariana Stratulat, director al CPE „Libertatea”, prof. Rodica Almăjan și prof. Sorin Ianeș, vicepreședintele Fundației „Traian Oprea” din Vârșeț.
Diplomația română a fost reprezentată de Anca Corfu, consul general, și Daniel Bala, ministru-consilier.
Evenimentul a fost, de asemenea, onorat de prezența dr. Tatiana Petrică, director al Căminului Tineretului din Vârșeț, a lui Vanja Vučenović, director al Teatrului Național „Sterija”, precum și a prof. dr. Niță Frățilă, etnomuzicolog din Novi Sad. Din partea Episcopiei Daciei Felix au fost prezenți pr. Lințu Lința și Florențiu Ianeş, secretar eparhial.
În lumea romanțelor ne-a introdus Camelia Bugar, moderatoarea serii. Textele sale poetice, sensibile și atent legate de mesajul fiecărui cântec, s-au contopit firesc cu sunetele orchestrei, transformând succesiunea momentelor artistice într-o adevărată poveste.
Un moment aparte al serii l-a constituit mesajul rostit de Todor Doru Ursu, directorul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, care a așezat manifestarea în contextul mai larg al istoriei și valorii romanței românești. Definiția pe care a dat-o romanței a surprins tocmai esența serii: „Vă invităm să facem un pas sufletesc în universul uneia dintre cele mai intime și rezistente comori ale culturii noastre: romanța românească. Într-o lume care se grăbește constant, unde totul se consumă pe repede-înainte, romanța ne cere un singur lucru: să ne oprim și să simțim. Ea este acea melodie nostalgică, la granița dintre muzica cultă și cea populară, care refuză să îmbătrânească, deși vorbește adesea despre trecerea timpului.”
În continuarea incursiunii sale, Doru Ursu a vorbit despre evoluția termenului și a genului de-a lungul timpului, de la vechile creații poetice la romanța care și-a găsit un loc aparte în repertoriul lăutăresc. Referindu-se la apariția manifestării în Banatul sârbesc, Doru Ursu a reamintit că ideea organizării unui festival dedicat acestui gen s-a născut cu aproximativ 15 ani în urmă, tocmai din constatarea că romanța a fost și continuă să fie îndrăgită de românii din aceste locuri. Ceea ce a pornit din entuziasmul câtorva oameni a devenit, de-a lungul anilor, o manifestare de prestigiu și un reper în viața culturală românească din Voivodina.
El le-a mulțumit interpreților care au răspuns invitației festivalului încă de la primele ediții, Orchestrei de Muzică Populară a Românilor din Voivodina, sponsorilor și tuturor instituțiilor care au sprijinit continuitatea manifestării, evidențiind în mod deosebit susținerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, precum și contribuțiaautorităților locale, al partenerilor și al mass-mediei.
Pe scenă a fost invitată apoi Anca Corfu, consul general al României la Vârșeț, care a transmis mesajul instituției pe care o reprezintă. „Doamnelor și domnilor, onorată asistență, dragi etnici români din Voivodina, vă salutăm cu deosebită căldură în această frumoasă seară de toamnă, în care rafinamentul artistic muzical, trăirile sentimentale intense și eleganța își dau întâlnire sub semnul acordurilor de neuitat ale romanțelor românești. Publicul spectator, iubitor de cultură, se bucură de deosebita onoare de a avea în această seară, pe scena Teatrului Național „Sterija” din Vârșeț, Orchestra de Muzică Populară a Românilor din Voivodina, sub conducerea maestrului Roman Bugar. Suntem mândri că astăzi, pe această scenă teatrală renumită, identitatea și sensibilitatea noastră națională românească vor fi purtate pe aripi de cântec de către numeroși interpreți talentați de romanțe, veniți din România și Voivodina”, a subliniat printre altele Anca Corfu.
Referindu-se la valoarea genului muzical căruia îi era dedicată seara, consulul general a remarcat: „Romanța este unul dintre cele mai vechi și iubite subgenuri ale muzicii ușoare românești. Aflată la interferența dintre tradiția populară și muzica cultă, romanța devine în această seară, prin spectacolul de gală, carte de vizită culturală a orașului Vârșeț.”
După cuvintele oficiale, muzica și-a reluat locul firesc în centrul serii. Orchestra, condusă de Roman Bugar, a deschis universul romanței prin acordurile piesei „De ce nu vii?”, iar întrebarea eminesciană a devenit parcă firul nevăzut al unei seri despre așteptare, iubire și amintire.
Prima interpretă a serii a fost Nadia Drăgoi-Ungur, care a prezentat piesele „Deschide, deschide fereastra” și „Mai vino seara pe la noi”. Vocea sa, susținută de sonoritatea bogată a orchestrei, a creat o atmosferă de profundă nostalgie.
De aici, povestea muzicală s-a îndreptat spre unul dintre locurile la care omul se întoarce întreaga viață – casa copilăriei. În această atmosferă a evoluat Ana Maria Damian, cu piesele „O măicuță singurea” și „Piatră, piatră”. Sensibilitatea interpretării, timbrul cald și expresivitatea solistei au adus în sală o emoție aparte, publicul receptând fiecare vers cu acea liniște care spune uneori mai mult decât aplauzele.
Vanesa Crețu a oferit o interpretare plină de sensibilitate, reușind să transmită nu numai frumusețea melodică, ci și neliniștea și fragilitatea unei iubiri care lasă urme. Publicul s-a lăsat purtat de cântecele „De ce oare eu te-am cunoscut?” și „Dealu-i deal și valea-i vale” și a răsplătit prestația sa cu aplauze călduroase.
Trecerea de la tristețe spre speranță a fost întruchipată muzical de Valentina Secheșan, care a interpretat „După noapte vine zi” și „Unde-și face dorul casă”. Vocea sa puternică și sigură, dar în același timp sensibilă, a cucerit publicul, iar interpretarea a demonstrat încă o dată calitățile unei soliste deja bine cunoscute iubitorilor de muzică românească din Voivodina.
Articolul integral îl puteți citi în numărul din 3 octombrie 2026
Text și fotografii:
Denis STRATULAT
