În ziua de 9 martie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește pe cei 40 de Mucenici uciși în Sevastia, sărbătoare care în spiritualitatea populară are o conotație aparte.
În credința populară, în această zi, se deschid mormintele și porțile Raiului, pentru ca morții să vină printre cei vii. Această sărbătoare se suprapune cu începutul anului agrar, sărbătorit la hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele friguroase și călduroase, respectiv dintre ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor. Ziua de 9 Martie, când se încheie zilele babelor, considerate ființe rele, încep zilele Moșilor, considerați ființe pașnice, binevoitoare și bune, fiind acesta și hotarul dintre anotimpul friguros și cel călduros.
Tradiții și obiceiuri
În toate zonele etnografice ale României se păstrează datina ca de 9 martie să se pregătească copturi specifice, cărora li se spune Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi şi, cel mai adesea, Mucenici, în amintirea celor 40 de mucenici din Sevastia. Gospodinele din Moldova pregătesc colaci, copţi sub forma cifrei 8, din aluat de cozonac, unşi cu miere şi cu nucă. În Dobrogea şi în Muntenia, mucenicii, de dimensiuni mai mici, dar tot sub forma cifrei 8, nu sunt copţi, ci fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă. În localitățile din Banat se fac lipii mici din aluat de cozonac care se crestează cu cuțitul în linii paralele care se întretaie și se dau cu miere.
De asemenea, potrivit tradiţiei populare, în unele regiuni din România se păstrează un obicei mai specific – consumul a 40 sau 44 de pahare de vin.
Eufrozina GREONEANȚ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 10 din 6 martie 2021
