În organizarea Institutului Pedagogic al Voivodinei, Facultății de Filozofie din Novi Sad și Facultății de Instruire a Învățătorilor în Limba Maghiară din Subotica, în data de 11 octombrie a avut loc ediția a unsprezecea a conferinței științifice „Interculturalitatea în învățământ”.
„Organizarea unei asemenea conferințe necesită mult timp și un grup mare de oameni. Din această cauză încep astfel, pentru că aș dori să le mulțumesc tuturor celor care au ajutat la organizare, de la colaboratorii mei până la membrii Facultății de Filozofie din Novi Sad și ai Facultății de Învățători din Subotica, care au fost alături de noi încă de la început.
La noi, aceasta a devenit o tradiție de unsprezece ani. Eu sunt de nouă ani directorul Institutului de Pedagogie și am continuat această practică, încercând întotdeauna să îmbunătățim calitatea și să creștem numărul lucrărilor prezentate. Așa că, anul acesta am reușit, într-adevăr, să atingem un nivel maxim. Anul trecut, când a avut loc ediția a zecea, am schimbat practica de a prezenta lucrările doar în limba unei minorități naționale și am început să le susținem în toate limbile aflate în uz oficial pe teritoriul Voivodinei. Atunci am observat că aceasta este o practică bună și am continuat-o și anul acesta”, a declarat directorul Institutului de Pedagogie din Novi Sad, Ianoș Pușcaș.
Anul acesta s-au ținut predări în patru sesiuni, au venit specialiști din patru state, conferința s-a desfășurat în șase limbi și au fost prezentate 35 de lucrări.
La conferință au avut loc și două expoziții de manuale, în limba română și în limba slovacă. Expoziția în limba română a fost organizată de Sebastian Dragoș Bunghez, profesor de istorie la Colegiul Național „Vasile Goldiș” din Arad și vicepreședinte al Filialei Arad a Societății de Științe Istorice din România, împreună cu soția sa, istoricul Maria Alexandra Pantea.
„Expoziția a pornit de la o idee a soției mele, care a discutat despre ea cu doamna Georgeta Uța, de la Institutul de Pedagogie, și, până la urmă, domnul Ianoș Pușcaș a fost de acord cu organizarea ei. Am adus aici 27 de manuale vechi din învățământul românesc, din perioada regimului comunist din România.
E o selecție care a depins, desigur, și de posibilitățile de transport, deoarece manualele sunt toate ale noastre, fac parte din colecția noastră personală. Avem o mică colecție de manuale. Nu le-am putut aduce pe toate, fiind multe, dar am încercat să selectăm din fiecare perioadă a învățământului românesc de sub regimul comunist câteva manuale interesante. Unele sunt manuale de limba și literatura română, altele manuale de istorie – o selecție destul de importantă. Există și câteva manuale din domeniul științelor exacte – de fizică, matematică, chiar și biologie – precum și manuale care arată cum ideologia comunistă era insuflată elevilor din perioada respectivă. Avem și manuale de filosofie și de socialism științific. Sunt destul de variate. Inclusiv două manuale în limba germană, adresate minorității germane din România în perioada regimului comunist”, a declarat Sebastian Dragoș Bunghez.
„V-am adus aici manuale. Sunt manuale școlare vechi. Cel mai vechi este din 1952. Cronologic ajungem până în 1980. Aceste manuale sunt din familie. O parte sunt manuale ale părinților mei, apoi sunt manualele mele, ale soțului și ale părinților săi. Noi suntem foarte legați de aceste manuale, pentru că le-am avut în mână, pentru că, într-o mare parte, ne-am format și prin și din aceste manuale, dar, în același timp, ne dăm seama de golurile pe care le aveau. Privindu-le acum, după patruzeci de ani, eu pot să vă spun că le văd și ca un obiect al partidului. Un obiect de îndoctrinare. De exemplu, îmi amintesc bine manualele cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Când deschideai manualul, pe prima pagină era fotografia tovarășului. Apoi, pagina următoare era imnul. Multe manuale erau transformate în felul în care să corespundă regimului, inclusiv în cărțile de istorie aveam doar ce corespundea regimului totalitar. Se punea accent pe evenimentele sociale, pe tot felul de răscoale și revoluții și pe anumite aspecte culturale ce țineau de emanciparea culturală, de formarea elitei.
Acum le-am adus aici, chiar pentru a pune în discuție modul în care manualul poate fi o armă de îndoctrinare a maselor, a copiilor… Până la urmă, copilul este viitorul.
Danijela Bakić Scumpia
Articolul integral îl puteți citi în numărul 42 din 18 octombrie 2025
