Teatrul amatoricesc, parte vie a comunității
Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la reînființarea teatrului amatoricesc la Alibunar. Am considerat că este potrivit să informăm toți cetățenii despre istoria teatrului din localitatea noastră.
La Adunarea generală a „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român”, desfășurată la Blaj în anul 1912, dr. Miron Cristea, Episcopul Caransebeșului și ulterior Primul Patriarh al României, afirma, printre altele: „Între așezămintele de cultură ale unui popor, teatrul național trebuie să ocupe un loc de frunte, căci, dacă-i bine condus, teatrul poate să devină o școală din cele mai însemnate pentru creșterea și entuziasmarea maselor mari ale poporului, o școală care peste tot ne nobilează ca oameni…”
Primele documente scrise care amintesc de o piesă de teatru la Alibunar datează din 1936. În sala Reuniunii „Doina” a fost prezentată piesa „Leacuri băbești”, sub supravegherea învățătorului Gheorghe I. Ionescu. Aceste date se regăsesc și în „Monografia Alibunarului”, publicată în 1996. După publicarea monografiei, regretatul Mircea Samoilă a cercetat mai amănunțit istoria teatrală din Alibunar și a ajuns la documente care confirmă faptul că primul spectacol jucat la Alibunar a avut loc în 1933.
Mai departe, întreaga activitate teatrală s-a desfășurat în cadrul Societății Culturale „Doina” până în 1960, când aceasta s-a alăturat Căminului Cultural din localitate. În 1973, la Alibunar se înființează Uniunea Teatrelor de Amatori ale Românilor din Voivodina, Republica Serbia, care funcționează și astăzi și organizează anual manifestarea „Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina”.
Adriana PETROI
Articolul integral îl puteți citi în numărul 10 din 7 martie 2026
