Mă numesc Anastasija și iubesc muzica și folclorul. Cânt de la vârsta de 7-8 ani și îmi place foarte mult să fiu pe scenă. De asemenea, dansez folclor românesc și sârbesc. Muzica și dansul fac parte din viața mea și mă fac foarte fericită.
Pasiunea mea pentru muzică a început când eram mică. Îmi plăcea să cânt acasă și să ascult muzică. Mai târziu am început să particip la activități artistice și la folclor, iar de atunci dragostea mea pentru scenă a crescut și mai mult.
Prima dată când am urcat pe scenă aveam 13 ani, la festivalul „Dor de Primăvară, Dor de Eminescu”. A fost un moment foarte frumos și m-am bucurat că am putut să cânt în fața publicului. Nimeni nu m-a inspirat în mod direct. La început, nici cei din jurul meu nu știau că pot să cânt. Eu doar simțeam că asta este ceea ce îmi place și ceea ce vreau să fac.
Când am început să merg la folclor, am prins și mai mult curaj și am înțeles că muzica este o parte importantă a vieții mele. Pentru mine, folclorul înseamnă tradiție și cultură. Prin cântec și dans putem păstra obiceiurile și valorile pe care le-am moștenit. Unul dintre cele mai emoționante momente a fost atunci când am urcat pe scenă la diferite festivaluri și am văzut oamenii aplaudând. Acest lucru mi-a dat încredere și m-a făcut foarte fericită.
Îmi plac foarte mult cântecele populare și dansurile tradiționale, atât românești, cât și sârbești. Îmi plac pentru că evidențiază frumusețea tradițiilor și a culturii noastre. Când urc pe scenă mă simt fericită, emoționată și plină de energie. Îmi place să cânt și să dansez în fața publicului. Cel mai important moment pentru mine a fost atunci când am câștigat locul I la concursul republican din Belgrad. Am fost foarte fericită și mândră de această realizare, deoarece a însemnat mult pentru mine și pentru munca pe care am depus-o de-a lungul timpului.
Publicul reacționează foarte frumos. Primesc aplauze și cuvinte frumoase, iar acest lucru mă motivează să continui. Au fost momente în care a trebuit să muncesc mult pentru a învăța cântece noi și pentru a mă pregăti pentru spectacole. Dar nu am renunțat și am continuat să merg înainte. Cred că folclorul are un viitor frumos dacă tinerii vor continua să îl iubească și să îl promoveze. Este important să păstrăm tradițiile și să le ducem mai departe.
Stefanija ROKSA
Articolul integral îl puteți citi în numărul din 27 iunie 2026
