Într-un cadru cultural de prestigiu, dedicat promovării literaturii contemporane și dialogului intelectual, vineri, 9 octombrie 2026, la sediul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, a avut loc lansarea volumului „Fascinația invizibilității”, semnat de scriitoarea Mariana Stratulat. Organizată în cadrul consacratelor „Întâlniri literare de vineri”, manifestarea a reunit personalități ale vieții literare, scriitori și iubitori ai literaturii, oferind prilejul unor reflecții critice și aprecieri asupra universului creator al autoarei.
Apărut sub egida editurilor „Libertatea” din Panciova și „Castrum de Thymes” din Giroc, volumul reprezintă și expresia unei duble colaborări editoriale, consolidând legăturile culturale dintre spațiile literare din România și Serbia.
Evenimentul a oferit prilejul unei incursiuni în universul poeziei Marianei Stratulat, prin intervențiile scriitorilor Valentin Mic, Veronica Balaj și Daniel Luca, care au evidențiat particularitățile discursului literar, dimensiunile reflexive și valențele estetice ale volumului.
Întâlnirea a fost moderată de scriitorul și jurnalistul Robert Șerban, președintele Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, sub a cărui coordonare dialogul literar s-a desfășurat într-o atmosferă de eleganță intelectuală și apreciere a actului creator. În cuvântul introductiv Robert Șerban a evidențiat importanța relațiilor culturale dintre scriitorii români din Serbia și cei din România, exprimându-și aprecierea față de activitatea Marianei Stratulat și implicarea sa constantă în promovarea literaturii și a valorilor culturale românești. Referindu-se la Mariana Stratulat, acesta și-a exprimat bucuria că revine constant la Timișoara și contribuie, prin inițiativele sale, la dezvoltarea unor relații literare durabile. Totodată, a apreciat activitatea Editurii „Castrum de Thymes”, coordonată de Daniel Luca, și prezența sa tot mai vizibilă în peisajul editorial românesc.
Un moment deosebit al manifestării l-a constituit intervenția poetului, traducătorului și omului de cultură Slavomir Gvozdenović, una dintre personalitățile reprezentative ale dialogului literar româno-sârb. Pornind de la ideea legăturilor culturale evocată de Robert Șerban, acesta a oferit o perspectivă mai amplă asupra relațiilor dintre scriitorii celor două comunități, afirmând că, în ultimii ani, între aceștia s-a dezvoltat nu doar o colaborare fructuoasă, ci o adevărată fraternitate spirituală și literară. În acest context, Slavomir Gvozdenović a evidențiat contribuția remarcabilă a Marianei Stratulat la dinamizarea vieții culturale a românilor din Serbia, apreciind atât creația sa literară, cât și activitatea managerială și editorială desfășurată în fruntea Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova. A subliniat că, prin inițiativele sale și prin colaborarea cu scriitori, traducători și instituții culturale din România și Serbia, Mariana Stratulat a contribuit la realizarea unor proiecte editoriale importante, antologii, manifestări literare și întâlniri de prestigiu, desfășurate la Panciova, Belgrad, Timișoara și în alte centre culturale.
Aprecieri elogioase și recunoașterea valorii literare
Unul dintre momentele importante ale întâlnirii literare l-a constituit intervenția scriitoarei Veronica Balaj, personalitate reprezentativă a literaturii române contemporane, revenită recent din Canada și semnatară a unui text critic inclus în volumul lansat. Aceasta a realizat un portret complex al Marianei Stratulat, evidențiind diversitatea preocupărilor sale literare, editoriale și culturale, precum și contribuția la promovarea valorilor românești în Serbia și România: „Mariana Stratulat este un nume de referință, și nu spun din complezență, în literatura contemporană din Serbia, dar și din România”, a afirmat Veronica Balaj, subliniind că activitatea scriitoarei se desfășoară pe mai multe direcții complementare: creație literară, jurnalism, traducere, management cultural și coordonarea unor proiecte editoriale de anvergură.
Vorbitoarea a remarcat inventivitatea și capacitatea organizatorică a autoarei, evocând antologiile dedicate tinerilor și femeilor, volumele de traduceri și impresionanta lucrare de interviuri de aproximativ 1.250 de pagini, care reflectă relațiile culturale și umane dintre România și Serbia. De asemenea, a amintit colaborările literare cu Mariana Stratulat, între care volumul „Holograme și îngeri, îngeri și holograme”, precum și o apariție editorială comună în limba greacă, prezentată la Târgul de Carte de la Salonic.
Referindu-se la „Fascinația invizibilității”, Veronica Balaj a propus o interpretare critică întemeiată pe axa dualității dintre realitatea cognoscibilă și atracția misterului. În opinia sa, poezia Marianei Stratulat se distinge printr-o tonalitate calmă, meditativ-filosofică, în care aspirația spre descifrarea invizibilului nu se manifestă prin tensiuni excesive, ci printr-o sensibilitate reflexivă și o atentă explorare a dimensiunilor interioare ale existenței.
Un moment încărcat de evocări literare i-a aparținut scriitorului Marin Almăjan, care a readus în atenție atmosfera marilor întâlniri și festivaluri literare din fosta Iugoslavie, inclusiv Festivalul de Poezie de la Struga. Intervenția sa a adăugat manifestării o dimensiune memorială, amintind de tradiția îndelungată a schimburilor culturale dintre scriitorii din acest spațiu european.
O amplă prezentare a personalității și creației Marianei Stratulat a fost realizată de poetul și jurnalistul Valentin Mic, semnatarul prefeței volumului și colaborator apropiat al autoarei în cadrul Casei de Presă și Editură „Libertatea”.
Acesta a evidențiat complexitatea activității sale, subliniind că Mariana Stratulat aparține categoriei de personalități pentru care cultura nu reprezintă doar un domeniu profesional, ci o formă de existență și o responsabilitate față de comunitatea cărea aparține: „Există oameni pentru care cultura nu reprezintă doar un domeniu de activitate, ci o formă de existență, o responsabilitate asumată și o preocupare permanentă pentru valorile care definesc identitatea unei comunități. Mariana Stratulat face parte din această categorie de oameni”, a afirmat Valentin Mic.
În continuarea discursului, acesta a evidențiat capacitatea scriitoarei de a îmbina creația literară cu jurnalismul, traducerile și conducerea unei instituții fundamentale pentru păstrarea și afirmarea identității românești din Serbia. Potrivit vorbitorului, dincolo de multiplele ipostaze profesionale, activitatea Marianei Stratulat se distinge prin consecvența cu care promovează cuvântul scris, limba română și dialogul intercultural.
O intervenție deosebit de elogioasă i-a aparținut poetei și traducătoarei Liubita Raichici, care a vorbit despre Mariana Stratulat cu admirație și afecțiune, insistând asupra energiei sale creatoare, a perseverenței și a capacității extraordinare de a transforma ideile în proiecte culturale concrete: „Mariana Stratulat, sincer vorbind, este o instituție”, a afirmat Liubița Raichici, sintetizând într-o formulare expresivă amploarea activității scriitoarei. Aceasta a remarcat că forța Marianei Stratulat nu constă doar în numărul inițiativelor realizate, ci și în determinarea cu care le duce la îndeplinire. Cunoscând-o de aproximativ două decenii, Liubița Raichici a evocat relația lor literară și umană, subliniind că scriitoarea se definește, înainte de toate, prin faptele sale și prin disponibilitatea permanentă de a construi.
Referindu-se la volumul lansat, poeta a propus și o lectură personală, identificând în paginile sale expresia unor experiențe interioare profunde, sedimentate de-a lungul timpului. Din această perspectivă, „Fascinația invizibilității” apare ca o operă a maturității creatoare, în care experiența existențială dobândește expresie poetică.
Criticul și istoricul literar Adrian Dinu Rachieru a continuat seria aprecierilor, reluând caracterizarea Marianei Stratulat drept o personalitate cu o activitate de dimensiuni instituționale. Evocând propriile legături cu mediul literar românesc din Serbia și colaborările cu personalități precum Ion Miloș, acesta a subliniat importanța integrării creației autorilor români din Voivodina în circuitul critic și istoriografic al literaturii române.
În ceea ce privește creația Marianei Stratulat, Adrian Dinu Rachieru a afirmat fără echivoc că aceasta posedă o autentică vocație poetică, identificând în expresivitatea versurilor sale argumente ale valorii literare.
Intervenția sa a depășit cadrul unei simple prezentări de carte, deschizând perspectiva unor noi colaborări editoriale și documentare, îndeosebi în direcția recuperării și valorificării contribuțiilor scriitorilor români din Serbia.
Cuvinte de apreciere la adresa Marianei Stratulat a adresat și poetul și jurnalistul Nicolae Silade din Lugoj, care a evidențiat activitatea sa literară și editorială, exprimându-și admirația îndeosebi pentru impresionantul volum de interviuri realizat de scriitoare. Acesta a remarcat valoarea documentară și culturală a lucrării, care reunește dialoguri cu numeroase personalități ale vieții literare și culturale, printre care se numără și el însuși, subliniind astfel contribuția Marianei Stratulat la cunoașterea și promovarea oamenilor de cultură contemporani.
Daniel Luca, editorul volumului și coordonatorul Editurii „Castrum de Thymes”, a evidențiat dimensiunea testimonială a poeziei Marianei Stratulat, propunând conceptul de „vers-martor”. În interpretarea sa, versul devine o formă de înregistrare și transfigurare a experiențelor, a evenimentelor și a realităților care înconjoară ființa creatoare.
Pentru a ilustra această perspectivă, Daniel Luca a dat citire poeziei „Vers în exil”, oferind publicului posibilitatea unei întâlniri directe cu expresivitatea și sensibilitatea lirică a autoarei.
Prin diversitatea interpretărilor și prin prestigiul personalităților care au luat cuvântul, lansarea volumului „Fascinația invizibilității” a depășit cadrul unei prezentări editoriale obișnuite, configurându-se ca un moment de recunoaștere a activității literare și culturale a Marianei Stratulat. Intervențiile au evidențiat deopotrivă valoarea creației sale poetice și contribuția susținută la dezvoltarea relațiilor culturale dintre România și Serbia, confirmând locul distinct pe care scriitoarea îl ocupă în viața literară românească contemporană.
Articolul integral îl puteți citi în numărul din 17 octombrie 2026
Eufrozina GREONEANȚ
Fotografii: Denis STRATULAT
