Între cele 10 porunci pe care Dumnezeu i le-a dat lui Moise, adică între poruncile Decalogului primit pe Muntele Sinai, se află şi una ce face referire la ,,Ziua Domnului” sau ,,ziua de odihnă”, instituită în amintirea zilei în care Dumnezeu ,,s-a odihnit”, după ce a creat lumea. Iată ce spune această poruncă: „Adu-ţi aminte de ziua odihnei, ca să o sfințeşti. Lucrează şase zile şi-ţi fă în acelea toate treburile tale, iar ziua a şaptea este odihna Domnului Dumnezeului tău; să nu faci în acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tău, nici asinul tău, nici orice dobitoc al tău, nici străinul care rămâne la tine. Că în şase zile a făcut Domnul cerul şi pământul, marea şi toate cele ce sunt într-însele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua a şaptea şi a sfinţit-o” (Ieşire 20, 8-11).
Ca urmare a acestei porunci divine, încerc să explic ce zi de odihnă trebuie să cinstim noi creștinii, pentru că sunt unii creștini neo-protestanți care urmează o învățătură greșită.
În Vechiul Testament poporul evreu ținea ca zi de odihnă sâmbăta, adică Sabbatul. Pentru evrei această sărbătoare are și astăzi o dublă explicație: pe de o parte se respectă porunca din Decalog, iar pe de altă parte, ziua amintea de ieşirea din robia egipteană. De când au primit porunca, în această zi iudeii aduceau jertfe de mulţumire lui Dumnezeu. Pentru aceasta, pe când pribegeau în pustie, mergeau la Cortul Sfânt, iar după stabilirea poporului în Țara Canaanului și construirea Templului, mergeau acolo, ca să aducă mulțumire pentru darurile revărsate peste ei, dar şi pentru iertarea păcatelor ce le-au săvârşit.
Trebuie să remarc și faptul că sâmbăta nu a fost hotărâtă ca sărbătoare obligatorie pentru toate neamurile lumii acesteia, ci numai pentru poporul ales, pentru evrei. Deci nu e de mirare că aflăm în cartea Ieșire, capitolul 31, versetele 16-17, că: ,,Să păzească fiii lui Israel sâmbăta, prăznuind ziua odihnei din neam în neam, ca un legământ veșnic. Și să fie aceasta semn veșnic între Mine și fiii lui Israel, pentru că în șase zile a făcut Domnul cerul și pământul, iar în ziua a șaptea a încetat și S-a odihnit.”
Pr. Petru BERBENTIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 40 din 7 octombrie
