Situaţia politică din Serbia, în timpul crizei care a afectat România în anul 1907, nu era deloc favorabilă

Evenimentele din 1907 au avut un ecou puternic şi în opinia publică din străinătate, în special în ţările găsite în vecinătatea imediată a României. Cotidianul „Politika” din Belgrad a acordat o atenţie deosebită acestor evenimente şi situaţiei generale din ţara vecină provocate de răscoala ţărănească, informându-şi cititorii, din număr în număr, despre desfăşurarea situaţiei de acolo. Primul număr al ziarului „Politika” a apărut în anul 1904, avându-l ca proprietar, director şi redactor pe Vladislav F. Ribnikar, descendent al unei cunoscute familii de intelectuali de origine din Slovenia, care s-au stabilit în Serbia încă în secolul al XIX-lea.

Având în vedere importanţa acestei familii pentru dezvoltarea publicisticii şi a culturii sârbe şi iugoslave până în zilele noastre, vom prezenta pe scurt biografiile primilor Ribnikari, implicaţi ca publicişti şi ziarişti, după cum observăm, şi în informarea opiniei publice sârbeşti despre desfăşurarea răscoalei ţărăneşti din România. Întemeietorul acestei familii, dr. Franja Ribnikar, tatăl lui Vladislav, a venit în Serbia în anul 1869, unde a funcţionat întreaga sa viaţă ca medic. Vladislav este cel mai mare fiu al lui Franja Ribnikar şi al sârboaicei Milica Srnić, născut în 1871 la Trstenik.

Termină istoria-filologia la Facultatea de Filozofie a Şcolii Înalte din Belgrad în anul 1892, pentru ca după aceea să continue studiile la Sorbona şi la Universitatea Humboldt din Germania. În Serbia se întoarce în 1903, după Insurecţia din luna mai, în care a fost asasinat Regele Alexandru Obrenović. La Belgrad începe să editeze în anul 1904 cotidianul „Politika”, care, cu unele întreruperi în timpul celor două războaie mondiale, apare până în zilele noastre.

Mircea MĂRAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 5 din 1 februarie 2025